Mesaj din „bârlogul” țarului de la Kremlin: Vrem o soluție pașnică în Transnistria

Rusia nu vede niciun risc în regiunea separatistă a Republicii Moldova Transnistria şi doreşte o soluţionare paşnică a situaţiei de acolo, a informat luni agenţia de presă Interfax, citându-l pe viceministrul rus de externe Andrei Rudenko, notează agenţia Reuters.

Rustam Minnekaev, comandantul adjunct al districtului militar central rus, a fost citat anterior de agenţiile de presă de stat ruse declarând că controlul deplin al Rusiei asupra sudului Ucrainei i-ar da accesul în Transnistria, o parte separatistă ocupată de ruşi în vestul Republicii Moldova, scrie Agerpres.

Printre altele, Ministerul de Externe rus a negat informaţiile despre planuri ale Moscovei privind un referendum asupra secesiunii regiunii Herson din sudul Ucrainei, notează luni agenţia DPA.

„Nu am auzit nimic despre asta”, a declarat viceministrul de externe Andrei Rudenko, întrebat de jurnalişti.

Speculaţiile despre pregătirea unui astfel de referendum, aşa cum s-a întâmplat în Peninsula Crimeea în 2014 sau în legătură cu republicile separatiste din Donbas, s-au amplificat recent. Printre altele, se spune că au apărut pliante cu îndemnuri la un astfel de referendum în regiunea Herson.

O întâlnire între ministrul rus de externe Serghei Lavrov şi omologul său ucrainean Dmitro Kuleba nu este nici ea planificată în prezent, a spus Rudenko.

Înainte de a avea loc o întâlnire faţă în faţă a delegaţiilor de negociere, ar trebui făcute progrese substanţiale. Potrivit Moscovei, ea a predat Kievului propunerile sale săptămâna trecută şi acum acuză Ucraina că tergiversează negocierile.

#transnistria #solutie #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova continuă să plătească anual aproximativ un miliard de lei pentru acoperirea datoriilor generate de așa-numitul „furt al miliardului”, iar aceste plăți vor continua până în anul 2041. Declarația a fost făcută de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii de la TVR Moldova.

Potrivit ministrului, rambursarea acestei datorii este o obligație bugetară fermă față de Banca Națională a Moldovei, care a intervenit în 2014–2015 pentru a salva sistemul bancar după dispariția fondurilor din cele trei bănci.
„Achităm cam un miliard pe an, continuăm să achităm. Este parte din bugetul de stat și merge pentru achitarea acestor datorii față de Banca Națională”, a declarat Gavriliță.

Întrebat dacă există vreo soluție pentru a reduce această povară financiară, ministrul a spus că, din punct de vedere contabil și financiar, datoria nu poate fi ștearsă.
„Nu există. S-au furat bani, nu ne putem imagina că ei au reapărut. Nu există o datorie care, din punct de vedere financiar, să dispară pur și simplu. Ea trebuie onorată”, a explicat ministrul.

Gavriliță a subliniat că statul este obligat să achite aceste sume indiferent de evoluțiile politice sau judiciare, iar singura șansă de a reduce impactul asupra bugetului este recuperarea banilor de la persoanele responsabile de fraudă.

„Trebuie să o onorăm și, în același timp, să încercăm să recuperăm la maxim de la cei responsabili”, a spus el.

În anul 2014 Republica Moldova a fost zguduită de cel mai mare jaf din istorie. Banca de Economii, Unibank și Banca Socială au fost furate de 1 miliard USD, iar până în prezent nu s-a reușit recuperarea niciunui leu. Ilan Șor unul din figuranții raportului Kroll a fost condamnat în primă instanță, iar dosarul s-a împotmolit la Curtea de Apel. Vlad Plahotniuc care, la fel, figurează în raportul Kroll drept beneficiar al furtului miliardului a părăsit țara în luna iunie a anului 2019.