Mesajul Maiei Sandu către membrii CSS: Achiziții de gaz ieftin. Lumină și căldură pentru toți moldovenii

Într-un demers strategic menit să asigure securitatea energetică a țării, Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a convocat o ședință ordinară a Consiliului Suprem de Securitate (CSS) în data de 17 august. La întâlnire au participat membrii Cabinetului de Miniștri și reprezentanți din domeniul energetic.

Discuția s-a axat pe securitatea energetică a țării în perspectiva sezonului rece și a pregătirilor necesare pentru asigurarea necesităților energetice ale populației. Membrii CSS au evaluat măsurile deja întreprinse de instituțiile statului în vederea garantării aprovizionării cu gaze naturale și energie electrică în perioada următoare. De asemenea, au fost analizate stadiul proiectelor majore de investiții în domeniul energetic și programele de eficiență energetică.

După prezentarea detaliată a informațiilor de către autoritățile competente, membrii CSS au formulat mai multe decizii și recomandări. Aceștia au subliniat necesitatea ca statul să fie pregătit să asigure cetățenilor accesul continuu la resurse energetice esențiale, precum gazele naturale, energia electrică și agentul termic, în orice condiții și context regional. De asemenea, au fost abordate preocupările legate de asigurarea ajutorului necesar pentru categoriile vulnerabile de cetățeni în caz de necesitate.

Un obiectiv prioritar discutat în cadrul ședinței a fost achiziționarea gazelor naturale la cele mai avantajoase prețuri de pe piață și constituirea de stocuri suficiente pentru a face față eventualelor situații de criză. Cu eforturile continue ale autorităților, Republica Moldova își întărește securitatea energetică, asigurând că cetățenii vor avea acces la energie electrică și căldură în sezonul următor de încălzire, indiferent de orice scenariu.

Președinta Maia Sandu a subliniat importanța acestor măsuri pentru bunăstarea populației și a confirmat angajamentul autorităților de a dezvolta și implementa strategii energetice eficiente care să asigure stabilitatea și siguranța energetică a țării.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#lumină #gaz #preturi

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Angajații din instituțiile statului care se ocupă de monitorizarea informațională, comunicarea strategică, contracararea dezinformării și organizarea managementului crizelor ar urma să primească un spor salarial de 40% din suma anuală a salariilor de bază, potrivit unui proiect de lege elaborat de Ministerul Finanțelor și examinat de către secretarii de stat.

Modificarea este inclusă în proiectul de completare a Legii privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar și vizează personalul cu atribuții directe în domenii sensibile pentru securitatea statului din cadrul Centrului Național de Management al Crizelor.

”Misiunea Centrului este de a asigura continuitatea guvernării, coordonarea interinstituțională strategică și furnizarea rapidă a informațiilor integrate pentru decizii la nivel național, acoperind toate cele patru etape ale managementului crizelor: prevenire, pregătire, răspuns și recuperare. Activitatea CNMC presupune funcționare permanentă (24/7), reacție rapidă în caz de urgență, coordonare interinstituțională și sprijin decizional pentru Guvernul Republicii Moldova”, se arată în nota informativă la proiect.

Tot pentru aceste domenii, clasele de salarizare pentru funcțiile publice de conducere și execuție vor fi majorate cu 10 clase succesive față de grilele actuale.

Schimbări sunt prevăzute și pentru administrația publică locală. Pentru funcția de primar din localitățile de nivelul întâi se stabilește acordarea unui spor lunar de până la 50% din salariul de bază, pentru consolidarea capacităților manageriale. Viceprimarii, secretarii consiliilor locale și funcționarii publici din primării vor putea, la rândul lor, beneficia de sporuri de până la 50%, însă doar în limita veniturilor proprii ale bugetului local și în baza unui regulament aprobat de consiliul local.

Un alt element important al proiectului este majorarea plății compensatorii de la 5 500 la 6 300 de lei, în concordanță cu salariul minim pe țară propus pentru anul 2026. Astfel, angajații bugetari al căror salariu calculat este sub acest nivel vor primi în continuare diferența sub formă de plată compensatorie.

Ministerul Finanțelor estimează un impact bugetar de circa 293,4 milioane de lei anual pentru aplicarea noilor prevederi, sumă prevăzută deja în proiectul Legii bugetului de stat pentru 2026.

Autorii proiectului propun ca noile prevederi să fie aplicate din 1 ianuarie 2026.

#sporuri salariale #Ministerul Finanțelor #Primar #dezinformare