Meta, compania-mamă a Facebook, va îngheţa angajările până la finalul anului

30 Sept. 2022, 17:50
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  MD Bani
30 Sept. 2022, 17:50 // Bani și Afaceri //  MD Bani

Compania-mamă a Facebook, Meta, a anunţat că implementează o îngheţare a angajărilor „pentru majoritatea rolurilor din cadrul companiei” şi va „minimiza costurile”, în timp ce grupul de social media se luptă cu o criză publicitară şi o concurenţă în creştere, a raportat Financial Times.

Într-o notă internă adresată personalului, văzută de Financial Times, Lori Goler, unul dintre managerii Meta, a scris că, începând de vineri, compania „va întrerupe angajările şi nu va mai face nicio ofertă până când îngheţarea va fi ridicată mai târziu în acest an”.

Ea a spus că, deşi unele echipe vor creşte în continuare, fiecare va trebui să decidă individual cum să prioritizeze proiectele şi să se restructureze pentru a „asigura că pot fi îndeplinite priorităţile de vârf ale companiei” în timpul eforturilor de strângere a curelei. Transferurile interne vor fi, de asemenea, îngheţate.

„Bugetul nostru pentru 2023 va fi foarte strâns pentru toate echipele, pe măsură ce încercăm să minimizăm costurile”, a scris Goler.

Vremurile de boom pentru grupurile de social media în timpul pandemiei de coronavirus s-au transformat într-o serie de vânzări profunde şi ample de acţiuni în acest an, deoarece condiţiile macroeconomice dure i-au determinat pe agenţii de publicitate, principala sursă de venituri a Meta, să-şi reducă cheltuielile. Grupul s-a confruntat, de asemenea, cu o concurenţă în creştere din partea aplicaţiei video TikTok, care este deţinută de ByteDance din China.

În iulie, directorul executiv Mark Zuckerberg a anunţat proiectul de „reducere constantă a creşterii numărului de angajaţi în următorul an” intenţionând să reducă, de asemenea, personalul liderilor de echipă.

Meta a încercat să echilibreze dezvoltarea produsului său video de scurtă durată, Reels, pentru a creşte popularitatea platformelor sale sociale Facebook şi Instagram, împreună cu eforturile sale de a construi o lume virtuală complet nouă, plină de avataruri digitale, numită metavers.

13 Iun. 2026, 10:02
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
13 Iun. 2026, 10:02 // Actual //  Ursu Victor

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!