Michael Burry, investitorul care a anticipat criza pieţei imobiliare în 2008, pariază împotriva ETF-ului ARK Innovation

Michael Burry pariază împotriva ETF-ului ARK Innovation lansat de celebra investitoare Cathie Wood, potrivit Bloomberg. Investitorul care a anticipat criza imobiliară din 2008 şi a câştigat sute de milioane de dolari după ce a pariat împotriva pieţei şi-a găsit o nouă ţintă.

Fondul lui Burry – Scion Asset Management – a deschis în T2/2021 o poziţie de tip put împotriva a 235.500 de acţiuni ale ETF-ului ARK Innovation, conform unor informaţii care au ieşit la iveală la începutul săptămânii. Valoarea poziţiei sale se ridică la 31 mil. dolari. ETF-ul lansat de Cathie Wood, precum şi firma sa ARK Investment Management au reuşit să atragă miliarde de dolari de la investitori în utimul an, după ce pariurile sale cu specific în zona de tehnologie au reuşit să bată piaţa în 2020, scrie Ziarul Financiar.

Cu toate acestea, Wood şi ARK Investment nu prea reuşesc să-şi menţină performanţele, în contextul în care au apărut îngrijorări cu privire la preţurile unor acţiuni, dar şi cu privire la inflaţia în creştere. Michael Burry lansează de câteva luni avertismente referitoare la evaluările nesustenabile din piaţă. În iunie, el a avertizat că investitorii de retail ar putea fi atraşi în „mama tuturor crahurilor”, prin pariurile pe care le plasează în criptomonede şi în aşa-numitele „meme stocks”.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Producția agricolă totală a Republicii Moldova a avut o evoluție mixtă în anul 2025. Potrivit datelor Biroului Național de Statistică (BNS), sectorul vegetal a înregistrat o creștere puternică, care a compensat parțial scăderea din zootehnie. Per ansamblu, producția vegetală a crescut cu 21,3% față de 2024, în timp ce producția animalieră s-a redus cu 3,4%.

Creșterea agriculturii a fost susținută în principal de recoltele mai mari la culturile de bază. Producția de cereale și leguminoase boabe a ajuns la 2,76 milioane tone, în creștere cu 27,1% față de anul precedent. Recolta de grâu a urcat la 1,59 milioane tone (+33,0%), porumbul pentru boabe a atins 854,9 mii tone (+19,2%), iar orzul a crescut la 222,6 mii tone (+11,1%). O evoluție spectaculoasă a fost consemnată la leguminoasele pentru boabe, care au avansat cu 70,5%.

Totodată, un salt a fost înregistrat la rapiță, unde producția a crescut de aproximativ 3,4 ori, până la 295,4 mii tone. De asemenea, floarea-soarelui a consemnat o majorare de 35,7%, până la 840,2 mii tone.

Creșteri moderate au fost înregistrate la struguri, care au ajuns la 448,5 mii tone (+13,1%), la cartofi – 148,0 mii tone (+9,3%), la fructe, nuci și pomușoare – 629,4 mii tone (+6,0%) și la legume – 263,1 mii tone (+5,7%). În același timp, producția de sfeclă de zahăr a scăzut cu 19,5%, iar cea de culturi bostănoase alimentare s-a redus cu 4,7%.

Roada medie la cereale și leguminoase boabe a urcat la 31,9 chintale la hectar, cu 35,7% peste nivelul din 2024. Sporuri importante au fost consemnate și la porumb (+43,2%), floarea-soarelui (+38,5%), grâu (+25,9%) și rapiță (+33,2%).

Pe segmentul zootehnic, evoluția rămâne negativă. Producția de animale în greutate vie a coborât la 169,6 mii tone, în scădere cu 5,4%. Totuși, producția de lapte a crescut la 282,5 mii tone (+5,7%), iar producția de ouă a ajuns la 636,4 milioane bucăți (+1,4%).

În 2025, producția vegetală a reprezentat 74% din totalul producției agricole, față de 64% în 2024, în timp ce sectorului animalier i-a revenit doar 26%.

La începutul anului 2026, efectivele de animale continuă să se reducă, în special în gospodăriile populației. Numărul bovinelor a scăzut la 95,8 mii capete (-3,0%), cel al porcinelor la 289,6 mii capete (-23,7%), iar efectivul de ovine și caprine la 531,6 mii capete (-5,4%). Reducerea porcinelor este cea mai severă din sector.