Mihail Amerberg, membru al „grupului Petrenco”, reținut pentru 72 de ore. „Magistratei nu i-a plăcut cum reacționează”

Activistul Mihail Amerberg ar fi fost reținut pentru 72 de ore în dosarul așa-zisului „Grup Petrenco” după ce magistratei Aurelia Cazacliu nu i-ar fi plăcut cum acesta reacționează la „minciuna martorilor și așa-numitelor victime”. Cel puțin asta scrie pe pagina sa de Facebook fostul deputat Grigore Petrenco, cercetat și el și anunțat în căutare în acest dosar.

„Deja al șaselea an durează acest proces rușinos! Dosarul a fost recunoscut drept unul politic de numeroase structuri internaționale și țări. În pofida acestui fapt, procuratura refuză să-și retragă învinuirile! Învinuiții pe caz continuă să fie alungați din sală la fiecare ședință. Eu încă sunt în căutare! Azi însă a avut loc un caz fără precedent: judecătorul Aurelia Cazacliu a dispus reținerea pentru 72 de ore a lui Mihail Amerberg, din cauza că nu i-a plăcut cum el reacționează la minciuna martorilor și așa-numitelor victime”, a scris Petrenco pe pagina sa de Facebook.

Într-un final acesta s-a adresat cu o întrebare către procurorul general Alexandr Stoianoglo: „Câți ani trebuie să mai treacă astfel ca Dvs. să auziți opinia partenerilor internaționali ai Moldovei și structurilor de drept internaționale? Câți ani va mai dura acest proces politic?”.

Amintim că învinuiții în așa-numitul grup Petrenco, mai mulți activiști anterior apropiați Partidului Comuniștilor din partea căruia Grigore Petrenco a fost deputat, sunt acuzați de destabilizări, după ce pe 6 septembrie 2015 au organizat un protest în fața Procuraturii Generale. Atunci mai mulți dintre ei s-au prins cu cătușele de ușa fostului sediu al Procuraturii Generale.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Tot mai multe țări din lume revin la stocarea alimentelor de bază, după decenii în care guvernele au renunțat la rezervele strategice și s-au bazat aproape exclusiv pe comerțul global. O analiză a Financial Times arată că state din Europa până în Asia își reconstruiesc rezervele de urgență de orez, grâu și alte produse esențiale, ca măsură de protecție împotriva instabilității mondiale.

De la Suedia și Norvegia până la India și Indonezia, guvernele au început să își refacă stocurile, temându-se de șocuri geopolitice, blocaje comerciale și crize climatice.

„După sfârșitul Războiului Rece, am fost aproape singurii care au păstrat aceste rezerve… pentru că nu știi niciodată ce se poate întâmpla”, a declarat Miika Ilomäki, specialist-șef în pregătirea pentru situații de urgență din cadrul Agenției Naționale de Aprovizionare a Finlandei. Potrivit acestuia, Norvegia și Suedia au început acum să urmeze exemplul Finlandei.

Relansarea politicii de stocare a alimentelor reflectă un cumul de șocuri globale: pandemia, războiul din Ucraina, conflictele recente din Gaza, Venezuela și Iran, dar și instabilitatea climatică și transformarea comerțului internațional într-o armă geopolitică.

Tot mai multe guverne consideră că, în condiții de criză, piețele nu mai pot fi considerate de încredere, iar alimentele trebuie tratate, la fel ca energia, drept active strategice.

În același timp, economiștii și oficialii din domeniul comerțului avertizează că acumularea simultană de rezerve de către mai multe țări poate avea efecte inverse: reducerea ofertei pe piața mondială, creșterea prețurilor și lovirea celor mai săraci importatori de alimente.