Mihail Amerberg, membru al „grupului Petrenco”, reținut pentru 72 de ore. „Magistratei nu i-a plăcut cum reacționează”

Activistul Mihail Amerberg ar fi fost reținut pentru 72 de ore în dosarul așa-zisului „Grup Petrenco” după ce magistratei Aurelia Cazacliu nu i-ar fi plăcut cum acesta reacționează la „minciuna martorilor și așa-numitelor victime”. Cel puțin asta scrie pe pagina sa de Facebook fostul deputat Grigore Petrenco, cercetat și el și anunțat în căutare în acest dosar.

„Deja al șaselea an durează acest proces rușinos! Dosarul a fost recunoscut drept unul politic de numeroase structuri internaționale și țări. În pofida acestui fapt, procuratura refuză să-și retragă învinuirile! Învinuiții pe caz continuă să fie alungați din sală la fiecare ședință. Eu încă sunt în căutare! Azi însă a avut loc un caz fără precedent: judecătorul Aurelia Cazacliu a dispus reținerea pentru 72 de ore a lui Mihail Amerberg, din cauza că nu i-a plăcut cum el reacționează la minciuna martorilor și așa-numitelor victime”, a scris Petrenco pe pagina sa de Facebook.

Într-un final acesta s-a adresat cu o întrebare către procurorul general Alexandr Stoianoglo: „Câți ani trebuie să mai treacă astfel ca Dvs. să auziți opinia partenerilor internaționali ai Moldovei și structurilor de drept internaționale? Câți ani va mai dura acest proces politic?”.

Amintim că învinuiții în așa-numitul grup Petrenco, mai mulți activiști anterior apropiați Partidului Comuniștilor din partea căruia Grigore Petrenco a fost deputat, sunt acuzați de destabilizări, după ce pe 6 septembrie 2015 au organizat un protest în fața Procuraturii Generale. Atunci mai mulți dintre ei s-au prins cu cătușele de ușa fostului sediu al Procuraturii Generale.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Centru pentru Comunicare Strategică și Contracarare a Dezinformării a publicat Raportul privind acțiunile de manipulare a informației și ingerințele străine (MIIS) care afectează reziliența democratică a Republicii Moldova. Documentul oferă o evaluare detaliată a evoluției recente a mediului informațional, riscurilor și amenințărilor capabile să afecteze proceselor democratice și parcursului european al statului.

Analiza indică că forțele de manipulare rusești recurg la recalibrare și la adaptare constantă a strategiei și a rețelelor de influență. Obiectivul lor strategic rămâne blocarea integrării europene a țării noastre, prin erodarea sprijinului public intern și extern.

„Raportul constată că acțiunile de manipulare vizează percepțiile despre viitorul țării și despre capacitatea sa de a deveni stat membru al Uniunii Europene. Mesajele manipulative urmăresc descurajarea populației interne, dar și diminuarea încrederii partenerilor externi în angajamentul european al Republicii Moldova. Cazurile documentate și prezentate în Raport evidențiază faptul că aceste acțiuni sunt coordonate, persistente și adaptate la dinamica politică și socială internă.

Documentul reflectă tacticile maligne utilizate, inclusiv dezinformarea, manipularea emoțională, exploatarea temelor sensibile și amplificarea artificială a conținutului online. Sunt prezentate cazuri concrete de manipulare informațională, analizate din perspectiva scopului, publicului țintă și impactului social”, transmit specialiștii Centrului.

În document se menționează că fundalul socio-politic actual este unul fragmentat în raport cu încrederea în instituțiile statului. Asemenea circumstanțe amplifică dependența crescută de platformele sociale ca sursă primară de informare, iar vulnerabilitatea este exploatată constant.

„Raportul califică atacurile de tip MIIS drept un efort pe termen lung, planificat și adaptiv. Scopul acestor atacuri nu este doar influențarea opiniei publice, ci degradarea capacității societății de a distinge adevărul de minciună. Această degradare afectează luarea deciziilor informate și slăbește reziliența democratică a statului.

În același timp, raportul subliniază că răspunsul eficient necesită o abordare proactivă și coerentă. Documentul propune o arhitectură de soluții ancorată într-o abordare la nivelul întregii societăți. Aceasta include înțelegerea tiparelor de manipulare, consolidarea comunicării strategice și cooperarea între instituții, mass-media și societatea civilă. Raportul recomandă acțiuni coordonate care să reducă vulnerabilitățile și să întărească coeziunea socială”, mai notează specialiștii.

Reprezentanții Centrului reafirmă angajamentul de a informa transparent publicul, de a sprijini protejarea spațiului informațional național și de a promova interesele naționale, democrația și parcursul european al țării într-un spațiu informațional sigur și rezilie.

Raportul integral poate fi consultat AICI.