Miliardari de coșmar pentru angajați. Stau cu ochii pe ceas și pe parcare

Bill Gates, Elon Musk şi mulţi alţii au un comportament ciudat faţă de angajaţi. Aşadar, dacă aveaţi impresia că viaţa poate fi uşoară atunci când se lucrează pentru miliardari, este total greşit.

Bill Gates, Elon Musk, Jeff Bezos şi mulţi alţii au un comportament ciudat faţă de angajaţi. Miliardarii spun că doar aşa pot avea succes şi, din acest, motiv sunt greu de suportat de către angajați.

De exemplu, în prezent, Microsoft s-a clasat pe locul al doilea în topul Forbes ca cei mai buni angajatori în 2023. Gigantul tehnologic a obținut un punctaj bun în mai multe domenii. Şi anume, dezvoltarea talentelor, opțiunile de lucru la distanță, beneficiile pentru concediul parental, diversitatea.

Bill Gates îşi petrecea timpul în parcare

Cu toate acestea, este puțin probabil ca firma să se fi clasat undeva pe această listă pe vremea când co-fondatorul Bill Gates încerca să înființeze firma, la mijlocul și sfârșitul anilor ’70.

În acele vremuri, Bill Gates avea reputația unui manager care memora numerele de înmatriculare ale mașinilor fiecărui angajat pentru a-i putea urmări.

„Devenise din ce în ce mai mult un șef de serviciu care dădea târcoale parcării în weekenduri pentru a vedea cine a ajuns”, a declarat cofondatorul Paul Allen.

Bill Gates nu este singurul șef ciudat din clubul miliardarilor. De fapt, unii antreprenori faimoși susțin că aceasta este singura modalitate de a conduce o companie spre succes.

Cu toate acestea, acest comportament al lui Bill Gates a fost criticat în ultimii ani. Unii se întreabă dacă un management strict este o condiție prealabilă pentru succes – sau un obstacol enervant pentru angajați.

Şi Jeff Bezos este greu de suportat de către angajaţi

Există o listă lungă de antreprenori care sunt la fel de faimoși pentru că au avut succes, dar și pentru că sunt greu de suportat. Mai exact se lucrează dificil cu ei.

Steve Jobs era cunoscut pentru faptul că era nemilos și autoritar cu angajații, potrivit partenerului său de afaceri Steve Wozniak. Cultura de lucru „ultra hardcore” a lui Elon Musk i-a făcut pe unii angajați să adoarmă efectiv pe podeaua biroului după ce lucrau 12 ore.

Nici Jeff Bezos nu este mai prejos. În 2023, șoferii de livrare de la Amazon au intentat un proces împotriva companiei pentru că i-a obligat să urineze în sticle – în loc să se oprească pentru a merge la toaletă – în timpul turelor lor.

Este suficient să spunem că miliardarii nu se chinuie să împingă oamenii la limita sănătății mintale. Această cultură de lucru agresivă este cu adevărat o cheie a succesului sau o bătaie de cap inutilă? Cercetările par să încline spre a doua variantă.

Controlul șefilor este contraproductiv

Cercetătorii au studiat impactul micromanagementului în ultimii ani, iar rezultatele s-ar putea să nu fie surprinzătoare pentru oricine a lucrat pentru un șef dificil. Un studiu publicat în Asian Journal of Economics and Banking a constatat că șefii care controlează reduc moralul și productivitatea angajaților. De fapt, productivitatea a avut de suferit chiar dacă micromanagerul susținea cumva moralul angajaților.

Șefii autoritari au subminat autonomia angajaților și i-au făcut pe aceștia să fie mai predispuși să fie de acord cu știrile false, chiar dacă știau că sunt false, potrivit unui articol recent publicat în Scientific Reports.

Deloc surprinzător, angajații nu sunt dornici să lucreze sub controlul șefilor

Nu este surprinzător faptul că angajații nu sunt încântați să lucreze pentru șefi care îi controlează. Un sondaj realizat de Monster a arătat că 73% dintre lucrători au considerat că micromanagementul este cea mai mare problemă la locul de muncă.

De asemenea, sondajul a constatat că 46% dintre lucrători ar lua în considerare posibilitatea de a pleca din această cauză. Micromanagementul ar putea fi inutil și pentru liderii de afaceri care încearcă să intre în clubul miliardarilor.

Warren Buffett este exemplul perfect. Metoda sa are succes

Stilul de management al lui Buffett a fost descris ca fiind lipsit de implicare și laissez-faire. Proprietarilor de afaceri achiziționate de compania sa li se permite „să funcționeze pe cont propriu, fără ca noi să îi supraveghem și să îi monitorizăm în vreun fel”, a declarat Buffett.

„Majoritatea managerilor folosesc magnific independența pe care le-o acordăm, menținând o atitudine orientată spre proprietar”, a spus magnatul.

Cu alte cuvinte, Buffett are încredere în asociații săi pentru a lucra independent, cu o supraveghere minimă. Dacă al șaptelea cel mai bogat om din lume nu are nevoie de micromanagement pentru a reuși, probabil că nu este necesar pentru nimeni altcineva, scrie finance.yahoo.com.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#cosmar #angajati #miliardari

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Bugetul asigurărilor sociale de stat pentru 2026 va fi majorat cu aproximativ 1,37 miliarde de lei, până la 52,83 miliarde de lei, însă documentul votat vineri în prima lectură arată că încasările din contribuțiile sociale achitate de angajatori sunt sub nivelul estimat inițial. Diferența este compensată în mare parte prin transferuri suplimentare de la bugetul de stat.

Potrivit notei de fundamentare, veniturile și cheltuielile BASS sunt revizuite de la 51,45 miliarde de lei la 52,83 miliarde de lei, după analiza execuției bugetare din primele șase luni ale anului și reevaluarea necesarului de bani pentru prestațiile sociale până la sfârșitul lui 2026.

Unul dintre detalii din document este revizuirea în jos a veniturilor din contribuțiile obligatorii de asigurări sociale. Planul este redus cu 413,5 milioane de lei, de la 31,34 miliarde la aproximativ 30,93 miliarde de lei. Principalul motiv este diminuarea cu 477,6 milioane de lei a contribuțiilor sociale virate de angajatori.

În schimb, contribuțiile achitate de persoanele neangajate sunt majorate cu circa 11,1 milioane de lei, iar autoritățile introduc în plan aproape 53 milioane de lei din majorări de întârziere și penalități pentru neachitarea la timp a contribuțiilor sociale.

Pentru a acoperi necesarul suplimentar, transferurile dintre bugetul de stat și bugetul asigurărilor sociale cresc cu aproximativ 1,61 miliarde de lei. Din această sumă, 721,1 milioane de lei reprezintă transferuri suplimentare cu destinație specială pentru prestații sociale, iar alte 886,6 milioane de lei sunt alocate pentru acoperirea deficitului BASS și a majorării cheltuielilor finanțate din resurse generale.

Revizuirea bugetului aduce bani suplimentari și pentru pensii. Cheltuielile pentru „Protecția persoanelor în etate” cresc cu aproximativ 288,6 milioane de lei. Din această sumă, aproape 244,5 milioane de lei sunt necesari pentru pensiile pentru limită de vârstă, iar circa 44,1 milioane de lei – pentru pensiile anticipate pentru carieră lungă.

Și bugetul destinat șomerilor este revizuit puternic în sus. Pentru prestațiile de șomaj se adaugă aproape 59,4 milioane de lei, cheltuielile urmând să urce de la circa 119,7 milioane la 179,1 milioane de lei.

Una dintre cele mai mari creșteri este înregistrată la protecția persoanelor cu dizabilități, unde bugetul este suplimentat cu aproximativ 344,6 milioane de lei, până la peste 6,3 miliarde de lei. Autoritățile explică majorarea prin creșterea numărului de beneficiari și a mărimii medii a prestațiilor sociale. Doar transferurile suplimentare de la bugetul de stat pentru această categorie cresc cu aproximativ 247,1 milioane de lei.

Documentul scoate în evidență și o redistribuire în zona ajutoarelor sociale. Pentru reducerea vulnerabilității energetice sunt prevăzute suplimentar 550 de milioane de lei, în timp ce cheltuielile pentru ajutorul social acordat familiilor defavorizate sunt reduse cu 33 de milioane de lei. Per total, subprogramul „Protecția socială în cazuri excepționale” crește cu 517 milioane de lei, până la circa 3 miliarde de lei.

La capitolul familie și copii, cheltuielile sunt suplimentate cu circa 50,4 milioane de lei, însă în interiorul programului există redistribuiri semnificative. Sunt adăugate aproximativ 121,5 milioane de lei pentru indemnizațiile destinate persoanelor asigurate care îngrijesc copilul până la vârsta de trei ani și 2 milioane de lei pentru indemnizația paternală. În același timp, necesarul pentru indemnizațiile de maternitate este redus cu aproximativ 33,5 milioane de lei, iar transferurile pentru îngrijirea copilului până la doi ani scad cu 40 de milioane de lei.

Un alt detaliu este apariția în buget a unor surse noi de venit. Autoritățile estimează peste 152 milioane de lei din impozitul unic perceput rezidenților parcurilor IT și aproximativ 20,5 milioane de lei din impozitul unic achitat de antreprenorii independenți.

În același timp, Casa Națională de Asigurări Sociale își reduce cu 11 milioane de lei cheltuielile pentru administrarea sistemului public de asigurări sociale. Motivul indicat în document este anularea procedurii de achiziție pentru elaborarea și implementarea unui nou sistem informațional „Protecția socială”, planificat pentru perioada 2026–2028.