Miliardari de coșmar pentru angajați. Stau cu ochii pe ceas și pe parcare

Bill Gates, Elon Musk şi mulţi alţii au un comportament ciudat faţă de angajaţi. Aşadar, dacă aveaţi impresia că viaţa poate fi uşoară atunci când se lucrează pentru miliardari, este total greşit.

Bill Gates, Elon Musk, Jeff Bezos şi mulţi alţii au un comportament ciudat faţă de angajaţi. Miliardarii spun că doar aşa pot avea succes şi, din acest, motiv sunt greu de suportat de către angajați.

De exemplu, în prezent, Microsoft s-a clasat pe locul al doilea în topul Forbes ca cei mai buni angajatori în 2023. Gigantul tehnologic a obținut un punctaj bun în mai multe domenii. Şi anume, dezvoltarea talentelor, opțiunile de lucru la distanță, beneficiile pentru concediul parental, diversitatea.

Bill Gates îşi petrecea timpul în parcare

Cu toate acestea, este puțin probabil ca firma să se fi clasat undeva pe această listă pe vremea când co-fondatorul Bill Gates încerca să înființeze firma, la mijlocul și sfârșitul anilor ’70.

În acele vremuri, Bill Gates avea reputația unui manager care memora numerele de înmatriculare ale mașinilor fiecărui angajat pentru a-i putea urmări.

„Devenise din ce în ce mai mult un șef de serviciu care dădea târcoale parcării în weekenduri pentru a vedea cine a ajuns”, a declarat cofondatorul Paul Allen.

Bill Gates nu este singurul șef ciudat din clubul miliardarilor. De fapt, unii antreprenori faimoși susțin că aceasta este singura modalitate de a conduce o companie spre succes.

Cu toate acestea, acest comportament al lui Bill Gates a fost criticat în ultimii ani. Unii se întreabă dacă un management strict este o condiție prealabilă pentru succes – sau un obstacol enervant pentru angajați.

Şi Jeff Bezos este greu de suportat de către angajaţi

Există o listă lungă de antreprenori care sunt la fel de faimoși pentru că au avut succes, dar și pentru că sunt greu de suportat. Mai exact se lucrează dificil cu ei.

Steve Jobs era cunoscut pentru faptul că era nemilos și autoritar cu angajații, potrivit partenerului său de afaceri Steve Wozniak. Cultura de lucru „ultra hardcore” a lui Elon Musk i-a făcut pe unii angajați să adoarmă efectiv pe podeaua biroului după ce lucrau 12 ore.

Nici Jeff Bezos nu este mai prejos. În 2023, șoferii de livrare de la Amazon au intentat un proces împotriva companiei pentru că i-a obligat să urineze în sticle – în loc să se oprească pentru a merge la toaletă – în timpul turelor lor.

Este suficient să spunem că miliardarii nu se chinuie să împingă oamenii la limita sănătății mintale. Această cultură de lucru agresivă este cu adevărat o cheie a succesului sau o bătaie de cap inutilă? Cercetările par să încline spre a doua variantă.

Controlul șefilor este contraproductiv

Cercetătorii au studiat impactul micromanagementului în ultimii ani, iar rezultatele s-ar putea să nu fie surprinzătoare pentru oricine a lucrat pentru un șef dificil. Un studiu publicat în Asian Journal of Economics and Banking a constatat că șefii care controlează reduc moralul și productivitatea angajaților. De fapt, productivitatea a avut de suferit chiar dacă micromanagerul susținea cumva moralul angajaților.

Șefii autoritari au subminat autonomia angajaților și i-au făcut pe aceștia să fie mai predispuși să fie de acord cu știrile false, chiar dacă știau că sunt false, potrivit unui articol recent publicat în Scientific Reports.

Deloc surprinzător, angajații nu sunt dornici să lucreze sub controlul șefilor

Nu este surprinzător faptul că angajații nu sunt încântați să lucreze pentru șefi care îi controlează. Un sondaj realizat de Monster a arătat că 73% dintre lucrători au considerat că micromanagementul este cea mai mare problemă la locul de muncă.

De asemenea, sondajul a constatat că 46% dintre lucrători ar lua în considerare posibilitatea de a pleca din această cauză. Micromanagementul ar putea fi inutil și pentru liderii de afaceri care încearcă să intre în clubul miliardarilor.

Warren Buffett este exemplul perfect. Metoda sa are succes

Stilul de management al lui Buffett a fost descris ca fiind lipsit de implicare și laissez-faire. Proprietarilor de afaceri achiziționate de compania sa li se permite „să funcționeze pe cont propriu, fără ca noi să îi supraveghem și să îi monitorizăm în vreun fel”, a declarat Buffett.

„Majoritatea managerilor folosesc magnific independența pe care le-o acordăm, menținând o atitudine orientată spre proprietar”, a spus magnatul.

Cu alte cuvinte, Buffett are încredere în asociații săi pentru a lucra independent, cu o supraveghere minimă. Dacă al șaptelea cel mai bogat om din lume nu are nevoie de micromanagement pentru a reuși, probabil că nu este necesar pentru nimeni altcineva, scrie finance.yahoo.com.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#cosmar #angajati #miliardari

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Northvolt AB a cerut protecţie împotriva falimentului în Statele Unite, după ce o încercare disperată de a obţine finanţare de salvare a eşuat, lăsând producătorul de baterii într-o situaţie dificilă, cu doar o săptămână de lichidităţi disponibile, potrivit Bloomberg.

Furnizorul suedez de baterii pentru vehicule electrice va încerca să se reorganizeze în cadrul capitolului 11 din Codul falimentului american, conform unei declaraţii emise joi. Potrivit unui depozit, Northvolt avea aproximativ 30 de milioane de dolari în numerar şi datorii de 5,84 miliarde de dolari.

Această sumă face ca Northvolt să fie una dintre cele mai îndatorate companii care au solicitat falimentul în Statele Unite în acest an, potrivit datelor Bloomberg. Aceasta este urmată de Intrum AB, o altă companie suedeză care a depus o cerere similară săptămâna trecută.

Compania a ales să urmeze calea legală din SUA pentru a oferi un cadru familiar investitorilor existenţi şi potenţialilor investitori interesaţi să furnizeze finanţare, a explicat o sursă apropiată situaţiei.

Această decizie încheie luni de negocieri cu proprietarii, clienţii şi creditorii, în încercarea de a găsi o soluţie pentru continuarea activităţii, după ce resursele financiare au fost epuizate. Northvolt a redus cu un sfert numărul angajaţilor şi a renunţat la planurile de extindere, pentru a face faţă unei crize de lichidităţi care s-a agravat în toamnă, după ce a pierdut un contract important şi nu a reuşit să acceseze un împrumut verde de 5 miliarde de dolari.

Compania a fost considerată un simbol al speranţelor europene de a crea un lanţ de aprovizionare independent pentru vehiculele electrice, în concurenţă cu producătorii stabiliţi din China şi Coreea de Sud.

Fabrica emblematică Northvolt Ett, situată lângă Cercul Arctic din Suedia, va continua să funcţioneze în mod normal pe durata reorganizării. „Compania va continua să livreze produse clienţilor, îndeplinindu-şi în acelaşi timp obligaţiile faţă de furnizorii esenţiali şi va asigura plata salariilor angajaţilor”, a afirmat compania.

În cadrul procedurii de faliment, Northvolt va avea acces la aproximativ 145 de milioane de dolari în garanţii de numerar, conform declaraţiilor companiei. Scania CV AB, divizia de camioane a Volkswagen AG şi un client important al Northvolt, a anunţat că va contribui cu 100 de milioane de dolari pentru finanţarea debitorului în posesie.

Judecătorul american de faliment Alfredo Perez a spus în timpul unei audieri de joi că va aproba cererea Northvolt de a începe utilizarea finanţării din faliment şi a altor împrumuturi pentru a acoperi salariile şi cheltuielile angajaţilor în timpul procesului de reorganizare conform capitolului 11. După reducerile de personal anunţate, Northvolt mai are aproximativ 6.400 de angajaţi în Suedia, Polonia şi Statele Unite.

Filialele Northvolt care se ocupă de fabricile planificate în Germania şi Canada nu fac parte din procesul de faliment conform capitolului 11, dar compania a declarat că aceste proiecte vor fi amânate.