Miliardari de coșmar pentru angajați. Stau cu ochii pe ceas și pe parcare

12 Ian. 2024, 06:30
 // Categoria: Oameni şi Idei // Autor:  bani.md
12 Ian. 2024, 06:30 // Oameni şi Idei //  bani.md

Bill Gates, Elon Musk şi mulţi alţii au un comportament ciudat faţă de angajaţi. Aşadar, dacă aveaţi impresia că viaţa poate fi uşoară atunci când se lucrează pentru miliardari, este total greşit.

Bill Gates, Elon Musk, Jeff Bezos şi mulţi alţii au un comportament ciudat faţă de angajaţi. Miliardarii spun că doar aşa pot avea succes şi, din acest, motiv sunt greu de suportat de către angajați.

De exemplu, în prezent, Microsoft s-a clasat pe locul al doilea în topul Forbes ca cei mai buni angajatori în 2023. Gigantul tehnologic a obținut un punctaj bun în mai multe domenii. Şi anume, dezvoltarea talentelor, opțiunile de lucru la distanță, beneficiile pentru concediul parental, diversitatea.

Bill Gates îşi petrecea timpul în parcare

Cu toate acestea, este puțin probabil ca firma să se fi clasat undeva pe această listă pe vremea când co-fondatorul Bill Gates încerca să înființeze firma, la mijlocul și sfârșitul anilor ’70.

În acele vremuri, Bill Gates avea reputația unui manager care memora numerele de înmatriculare ale mașinilor fiecărui angajat pentru a-i putea urmări.

„Devenise din ce în ce mai mult un șef de serviciu care dădea târcoale parcării în weekenduri pentru a vedea cine a ajuns”, a declarat cofondatorul Paul Allen.

Bill Gates nu este singurul șef ciudat din clubul miliardarilor. De fapt, unii antreprenori faimoși susțin că aceasta este singura modalitate de a conduce o companie spre succes.

Cu toate acestea, acest comportament al lui Bill Gates a fost criticat în ultimii ani. Unii se întreabă dacă un management strict este o condiție prealabilă pentru succes – sau un obstacol enervant pentru angajați.

Şi Jeff Bezos este greu de suportat de către angajaţi

Există o listă lungă de antreprenori care sunt la fel de faimoși pentru că au avut succes, dar și pentru că sunt greu de suportat. Mai exact se lucrează dificil cu ei.

Steve Jobs era cunoscut pentru faptul că era nemilos și autoritar cu angajații, potrivit partenerului său de afaceri Steve Wozniak. Cultura de lucru „ultra hardcore” a lui Elon Musk i-a făcut pe unii angajați să adoarmă efectiv pe podeaua biroului după ce lucrau 12 ore.

Nici Jeff Bezos nu este mai prejos. În 2023, șoferii de livrare de la Amazon au intentat un proces împotriva companiei pentru că i-a obligat să urineze în sticle – în loc să se oprească pentru a merge la toaletă – în timpul turelor lor.

Este suficient să spunem că miliardarii nu se chinuie să împingă oamenii la limita sănătății mintale. Această cultură de lucru agresivă este cu adevărat o cheie a succesului sau o bătaie de cap inutilă? Cercetările par să încline spre a doua variantă.

Controlul șefilor este contraproductiv

Cercetătorii au studiat impactul micromanagementului în ultimii ani, iar rezultatele s-ar putea să nu fie surprinzătoare pentru oricine a lucrat pentru un șef dificil. Un studiu publicat în Asian Journal of Economics and Banking a constatat că șefii care controlează reduc moralul și productivitatea angajaților. De fapt, productivitatea a avut de suferit chiar dacă micromanagerul susținea cumva moralul angajaților.

Șefii autoritari au subminat autonomia angajaților și i-au făcut pe aceștia să fie mai predispuși să fie de acord cu știrile false, chiar dacă știau că sunt false, potrivit unui articol recent publicat în Scientific Reports.

Deloc surprinzător, angajații nu sunt dornici să lucreze sub controlul șefilor

Nu este surprinzător faptul că angajații nu sunt încântați să lucreze pentru șefi care îi controlează. Un sondaj realizat de Monster a arătat că 73% dintre lucrători au considerat că micromanagementul este cea mai mare problemă la locul de muncă.

De asemenea, sondajul a constatat că 46% dintre lucrători ar lua în considerare posibilitatea de a pleca din această cauză. Micromanagementul ar putea fi inutil și pentru liderii de afaceri care încearcă să intre în clubul miliardarilor.

Warren Buffett este exemplul perfect. Metoda sa are succes

Stilul de management al lui Buffett a fost descris ca fiind lipsit de implicare și laissez-faire. Proprietarilor de afaceri achiziționate de compania sa li se permite „să funcționeze pe cont propriu, fără ca noi să îi supraveghem și să îi monitorizăm în vreun fel”, a declarat Buffett.

„Majoritatea managerilor folosesc magnific independența pe care le-o acordăm, menținând o atitudine orientată spre proprietar”, a spus magnatul.

Cu alte cuvinte, Buffett are încredere în asociații săi pentru a lucra independent, cu o supraveghere minimă. Dacă al șaptelea cel mai bogat om din lume nu are nevoie de micromanagement pentru a reuși, probabil că nu este necesar pentru nimeni altcineva, scrie finance.yahoo.com.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

08 Iul. 2026, 16:53
 // Categoria: Oameni şi Idei // Autor:  Ursu Victor
08 Iul. 2026, 16:53 // Oameni şi Idei //  Ursu Victor

În timp ce escrocii telefonici fac sute de victime, iar Moldova era inundată de milioane de apeluri suspecte, șeful ARCOM, instituția responsabilă de reglementarea comunicațiilor electronice, a bifat deplasare după deplasare în Europa. Documentele consultate de BANI.MD arată că numai cheltuielile achitate din bugetul instituției pentru aceste călătorii au depășit 330 mii de lei într-un an și jumătate.

Datele publicate de ARCOM arată că Sergiu Gaibu într-un an și jumătate (2025 și primul semestru al anului 2026) a avut deplasări finanțate de instituție în sumă de 332,3 mii lei.

Astfel, în prima jumătate a anului 2025, directorul ARCOM a fost delegat la:

Barcelona (Spania), în perioada 2–7 martie, la Programul Ministerial al Congresului Mondial al Tehnologiilor Mobile (MWC) și Summitul BEREC–EaPeReg–EMERG–Regulatel. Costul deplasării a fost de 65 mii de lei, cofinanțată de Comisia Europeană
Bruxelles (Belgia), în perioada 26 martie–2 aprilie, pentru reuniunea de screening bilateral privind Capitolul 10 și Forumul BEREC. Costul suportat de ANRCETI a fost de 92,2 mii de lei.
Reykjavik (Islanda), în perioada 4–8 iunie, la ședința ordinară BEREC. Costul deplasării s-a ridicat la 16,7 mii de lei
Ankara (Turcia), în perioada 28–31 mai, la Conferința Internațională a Autorităților de Reglementare în Comunicații Electronice și Poștale. Deplasarea a costat 10,7 mii de lei și a fost cofinanțată de TIKA.

În a doua jumătate a anului 2025, Gaibu a mai participat la reuniuni în:

Geneva (Elveția) – Summitul Mondial al Societății Informaționale (WSIS+20);
Bruxelles (Belgia) – atelier al Comisiei Europene privind guvernanța comunicațiilor electronice – 24,2 mii de lei
Sofia (Bulgaria) – ședința BEREC -17,2 mii de lei
Riga (Letonia) – reuniunea EaPeReg, deplasare cofinanțată de organizatori

Seria deplasărilor a continuat și în ianuarie 2026, când directorul ARCOM s-a aflat la Varșovia (Polonia) pentru o vizită de studiu privind dezvoltarea rețelelor private 5G și întâlniri cu autoritatea de reglementare din Polonia. Costul suportat de ARCOM a fost de 13.438 lei, restul cheltuielilor fiind acoperite de GIZ și la Dublin la cea de-a 67-a Ședință Ordinară a Consiliului Autorităților de Reglementare ale OAREC și ale oficiului OAREC – 28,1 mii de lei.

 

În ceea ce privește averea directorului ARCOM, Sergiu Gaibu, a declarat pentru anul 2025 venituri salariale de 1,5 milioane de lei, în anul 2025, echivalentul unui venit mediu de aproape 130 mii de lei pe lună, la care se adaugă 16.772 de lei dobânzi bancare. Soția sa a declarat venituri salariale de 281.620 de lei.

Gaibu deține și un parc auto format din trei automobile: un SAAB fabricat în 2005, cumpărat în 2009 cu 5.000 de euro, un Dodge din 2004, procurat în 2012 cu 4.000 de euro, și un Mercedes din 2006, cumpărat în același an cu 9.000 de euro.

Documentul mai arată că familia deține un număr mare de terenuri agricole. Este vorba de un număr de 69, multe dintre acestea fiind cumpărate în ultimii ani, în special în perioada 2022–2023.

gaibu by banimdbanimd