Milionarul Baciu dărâmă „Grand Hall” ca să ridice un imperiu de sticlă

Compania moldovenească „Manoli” se pregătește să lanseze unul dintre cele mai ambițioase proiecte imobiliare din Republica Moldova: construcția unui centru multifuncțional denumit „Grand Tower”, care va fi ridicat pe locul actualului centru comercial „Grand Hall”. Cu o înălțime proiectată de 150 de metri și 35 de etaje, „Grand Tower” va deveni cea mai înaltă clădire din țară.

Potrivit publicației Logos Press, proiectul este realizat de compania de arhitectură ARD, condusă de arhitectul Gheorghe Telpiz, cunoscut pentru contribuțiile sale la peisajul urban al Capitalei. Telpiz a declarat că viitoarea construcție are potențialul de a deveni „cartea de vizită” a Chișinăului, atât din punct de vedere arhitectural, cât și ingineresc.

Într-o declarație oferită presei, omul de afaceri Mircea Baciu, considerat proprietarul neoficial al companiei „Manoli”, a confirmat că atât „Grand Hall”, cât și „Baby Hall” vor fi demolate pentru a face loc noii clădiri.

Oficial, compania „Manoli” este deținută de Olga Baciu, sora lui Mircea Baciu, cunoscut publicului drept proprietarul rețelei de magazine de electrocasnice Bomba.

Numele Olgăi Baciu a apărut și în contextul scandalului privind uzina „TOPAZ” din Chișinău, o întreprindere industrială aflată sub controlul unei companii ruse sancționate pentru legături cu industria militară a Federației Ruse. În februarie 2024, TOPAZ a fost declarată oficial în insolvență, la solicitarea firmei CPD-Industrial Grup SRL, deținută tot de Olga Baciu. Această companie, care închiria spații comerciale în incinta uzinei, este considerată unul dintre principalii candidați la preluarea terenului pe care se află TOPAZ.

Astfel, proiectul „Grand Tower” se profilează nu doar ca o investiție majoră în infrastructura Capitalei, ci și ca parte a unei strategii mai largi de consolidare a influenței imobiliare a familiei Baciu în Chișinău.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#baciu #companie #afacere

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În anul 2024, veniturile disponibile ale populației din Republica Moldova au constituit în medie 5 283,8 lei lunar per persoană, în creștere cu 7,5% față de 2023, potrivit datelor oficiale. Ajustate la inflație, veniturile reale s-au majorat cu 2,7%, însă decalajele dintre mediul urban și cel rural rămân semnificative, potrivit datelor Biroului Național de Statistică.

Cea mai importantă sursă de venit rămâne activitatea salarială, cu o pondere de 55,8%, urmată de prestațiile sociale – 20,9%. Veniturile din activități pe cont propriu au contribuit cu 10,1%, iar transferurile din afara țării, deși încă semnificative (10,2%), au înregistrat o scădere de 0,9 puncte procentuale față de anul precedent.

Venitul lunar mediu în urban a fost cu 2 536,8 lei mai mare decât în rural, adică de 1,6 ori mai mare. În mediul urban, salariile contribuie cu 65% la veniturile totale, iar în rural – doar cu 44,4%. Gospodăriile din sate sunt mult mai dependente de activitatea agricolă (11,1%) și transferurile din străinătate (12,8%), față de 8,1% în urban.

Venitul mediu pe persoană scade odată cu creșterea numărului de membri ai gospodăriei. O persoană care locuiește singură dispune de 6 190,6 lei/lună, în timp ce într-o gospodărie cu 5 persoane și mai multe, suma scade la 3 367,7 lei/persoană.

Cheltuielile de consum au fost în medie de 4 407 lei/persoană/lună, în creștere cu 3,7% față de 2023, dar în termeni reali, populația a cheltuit cu 0,9% mai puțin. Cele mai mari cheltuieli s-au înregistrat pentru: produse alimentare și băuturi nealcoolice – 39,9%, locuință, apă, electricitate și gaze – 17,2% și îmbrăcăminte și încălțăminte – 7,7%.

Cheltuielile din urban au fost, în medie, de 5 611,6 lei/persoană, cu 2 132,6 lei mai mari decât în rural. Locuitorii urbani cheltuie mai mult pentru transport, sănătate, educație, cultură și restaurante, în timp ce cei din rural alocă mai mult pentru hrană (46,6%) și utilități (19,2%).

Cheltuielile în natură sunt mai frecvente în gospodăriile rurale (10,3% din total), reflectând autoconsumul din agricultură și ajutoarele primite.

În 2024, 10,8% din populație a cheltuit peste 10% din buget pentru sănătate (15,5% în urban și 7,2% în rural). Totodată, 11,4% din populație a alocat peste 30% din venitul disponibil pentru întreținerea locuinței – în scădere față de 13,6% în 2023.