Milionarul discret din Moldova a preluat cel mai mare terminal cerealier din Odesa

Grupul Trans-Oil, controlată de milionarul moldovean Vaja Jhashi, anunță preluarea controlului asupra terminalului portuar Olimpex din Odesa, Ucraina. În urma unui contract semnat pe 4 aprilie 2024 și încheiat cu proprietarii-creditori ai terminalului, Argentum Creek Partners și Innovatus Capital Partners, Grupul Trans-Oil a preluat gestionarea acestuia începând cu data de 24 aprilie 2024.

Terminalul Olimpex, cel mai mare terminal cerealier din portul Odesa, este vital pentru exportul de cereale din Ucraina și contribuie la asigurarea securității alimentare la nivel regional și global. Cu o capacitate impresionantă de păstrare de 200.000 de tone și o capacitate de transbordare de 5 milioane de tone, Olimpex este un pilon al infrastructurii cerealiere în regiune.

În lumina dificultăților financiare și a proceselor judiciare prin care a trecut terminalul în ultimii ani, Grupul Trans-Oil se angajează să stabilizeze situația operațională și financiară a Olimpexului, lucrând împreună cu firmele de investiții Argentum Creek Partners și Innovatus Capital Partners, precum și cu managerul independent numit de instanța din Lviv.

Trans-Oil Group este controlată de milionarul Vaja Jhashi. Acesta controlează piața cerealelor din Moldova în proporție de 70%.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#vaja jhashi #terminal #Odesa #Cereale

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Exporturile de ulei și șrot de floarea-soarelui din Republica Moldova au înregistrat o scădere dramatică în sezonul iulie 2024 – aprilie 2025, marcând un antirecord istoric și reflectând colapsul industriei de procesare. Potrivit unei analize semnate de Iurie Rija, director executiv al Asociației „Agrocereale”, situația este fără precedent și pune în pericol întreg lanțul agroindustrial național.

În primele zece luni ale sezonului curent, Moldova a exportat doar 18.120 tone de ulei de floarea-soarelui, comparativ cu 183.807 tone în sezonul precedent – o reducere de peste 90%. Veniturile din exporturi au scăzut cu 85%, ajungând la doar 411 milioane lei, față de 2,7 miliarde lei în 2023 și 4,4 miliarde lei în 2022.

În paralel, exporturile de floarea-soarelui brută au atins un volum record de peste 532.000 tone, indicând că procesarea locală a fost abandonată în favoarea exportului de materie primă.

Analiza identifică mai mulți factori-cheie care au dus la prăbușirea industriei: prețul ridicat al materiei prime vs. prețul mic al produsului finit, importuri licențiate de floarea-soarelui la prețuri mai competitive, refuzul fermierilor de a vinde din cauza termenelor lungi de plată ale procesatorilor și lipsa unor politici coerente de sprijin pentru sector.

În 2025, lider la exportul de ulei este SRL „Global Farming International”, cu 8.843 tone livrate, urmat de GT „Osadciuc Victor” și „Vi Oil Agro” SRL. Marile companii procesatoare, precum „FLOAREA SOARELUI” SA și „AGROFLORIS-NORD”, nu au realizat niciun export în acest sezon.

Principala destinație a uleiului moldovenesc este Olanda (5.718 tone), urmată de Italia (3.615 tone). România, lider absolut în 2023, a importat doar 988 tone, iar Egiptul – deloc.

Prețul mediu de export al uleiului a crescut la 22,7 lei/kg (față de 14,7 lei/kg în sezonul anterior), dar nu suficient pentru a face procesarea rentabilă. Cele mai mari prețuri s-au înregistrat în Germania (27,3 lei/kg) și Austria (26,9 lei/kg).

Exporturile de șrot de floarea-soarelui au scăzut cu 91%, ajungând la doar 14.211 tone (vs. 155.148 tone în 2023), iar veniturile au scăzut cu peste 700 milioane lei. Doar două companii – „Global Farming International” și „Vi Oil Agro” – au realizat exporturi de șrot în 2025.

Potrivit lui Iurie Rija, declinul procesării industriale afectează în lanț agricultura, zootehnia și balanța comercială a țării, iar exporturile actuale sunt doar un ecou rezidual al unui sector cândva activ. Fără o relansare urgentă și sprijin guvernamental, Moldova riscă să dispară din piața regională a produselor agroprocesate, rămânând doar un exportator de materie primă.