Milionarul lactatelor din Moldova își majorează capitalul companiei

Societatea pe acțiuni „JLC”, cel mai mare jucător pe piața lactatelor din Moldova, a înregistrat recent în Registrul emitenților de valori mobiliare emisiunea suplimentară de acțiuni în valoare de 5,9 milioane de lei, care corespunde unui număr de 107 071 de acțiuni ordinare nominative. Această majorare se face din contul mijloacelor bănești, iar capitalul social al companiei va ajunge astfel la 74,2 milioane de lei, fiind împărțit în 1,3 milioane de acțiuni ordinare nominative de clasa I, cu o valoare nominală de 56 de lei per acțiune.

Această decizie de majorare a capitalului vine la doar câteva luni după ultima ajustare, care a avut loc în septembrie 2024, când compania a majorat capitalul cu 11,2 milioane de lei. Aceste măsuri reflectă o strategia de expansiune a companiei, consolidându-și astfel poziția pe piața produselor lactate din Moldova.

Ultimele date arată că în 2023, JLC a contabilizat un profit de 694,1 milioane de lei și o cifră de afaceri de 1,2 miliarde de lei.

JLC SA deţine peste 68% din capitalul celui de-al doilea producător de lactate din Moldova, Incomlac din Bălţi.

Din grup mai fac parte reţeaua de magazine Jardi, compania de construcţii Monolit, gospodării agricole cu peste 2.000 de hectare de terenuri agricole, dar şi fabrici de lactate în Ucraina, Kazahstan şi România.

Despre Vladimir Jardan care stă în spatele grupului se cunosc puţine, el preluând o parte din afacerile din domeniul lactatelor prin intermediul unui fond de investiţii creat în perioada privatizării contra bonuri patrimoniale în anii 90 ai secolului XX.

Vladimir Jardan a avut conexiuni şi cu băncile implicate în furtul miliardului. Astfel înainte de introducerea administrării specială de către Banca Naţională a Moldovei (BNM) şi iniţierii procedurii de lichidare a Băncii Sociale, milionarul Vladimir Jardan, deţinea direct 0,72% din acțiunile instituției, dar împreună cu acțiunile deținute de firmele Jardi, JLC, Logos-Grup și Incomlac avea 5,28%.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#jlc #milionar #lactate

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu provoacă un val global de scumpiri la carburanți și tensionează piețele energetice din întreaga lume. Războiul dintre Iran, Statele Unite și Israel afectează producția și transportul de petrol, iar efectele se resimt deja din Europa până în Asia și Australia, unde prețurile cresc rapid, iar consumatorii reacționează prin cumpărături de panică.

În Germania, prețurile la benzină și motorină au crescut cu aproximativ 20% în doar câteva zile, depășind în unele regiuni pragul de 2 euro pe litru. Organizația auto ADAC avertizează că majorările sunt legate direct de creșterea cotațiilor petrolului pe piețele internaționale, iar evoluția conflictului din Orientul Mijlociu ar putea aduce noi scumpiri în perioada următoare.

Situația este similară și în Regatul Unit, unde prețul mediu al benzinei a ajuns la 1,35 lire sterline pe litru, cel mai ridicat nivel din ultimul an. La multe stații de alimentare s-au format cozi, pe fondul achizițiilor de panică, iar autoritățile au îndemnat populația să evite astfel de comportamente, care pot agrava problemele de aprovizionare. În Irlanda, analiștii avertizează că motorina ar putea depăși 2,5 euro pe litru dacă tensiunile continuă, în timp ce în Grecia scumpirile au apărut imediat, mai ales pe insule și în zonele turistice, unde costurile de transport al combustibililor sunt mai ridicate. Italia, Spania și Franța monitorizează atent evoluția pieței pentru a preveni eventuale abuzuri de preț.

În Polonia, companiile petroliere susțin că aprovizionarea rămâne stabilă, dar nu exclud creșteri suplimentare dacă volatilitatea de pe piețele internaționale va continua. Între timp, în Australia, la fel ca în Marea Britanie, șoferii au format cozi la benzinării, temându-se de noi scumpiri și de posibile probleme de aprovizionare. Situații similare au fost raportate și în Thailanda, Laos și Myanmar, unde cererea crescută a dus la aglomerație la pompe.

Țările asiatice sunt considerate printre cele mai vulnerabile la șocurile petroliere, deoarece depind în mare măsură de importurile de energie. În Filipine, autoritățile au introdus deja măsuri de economisire a energiei: instituțiile publice trebuie să reducă utilizarea aerului condiționat, să limiteze deplasările și să scadă consumul de combustibil cu cel puțin 10%. Guvernul analizează inclusiv posibilitatea introducerii unei săptămâni de lucru de patru zile. În Thailanda, populația este îndemnată să reducă utilizarea aerului condiționat și să recurgă mai des la videoconferințe pentru a limita deplasările, iar în Myanmar au fost impuse restricții de circulație pentru vehiculele private, accesul fiind permis alternativ, în funcție de numărul de înmatriculare.

Președintele american Donald Trump a declarat, însă, că nu este îngrijorat de scumpirea carburanților în Statele Unite. Într-un interviu acordat agenției Reuters, el a afirmat că prețurile vor scădea rapid după încheierea conflictului. „Nu am nicio îngrijorare în privința asta. Vor scădea foarte rapid când totul se va termina și, dacă cresc, cresc, dar acest lucru este mult mai important decât faptul că prețurile la benzină ar putea crește puțin”, a spus Trump, după ce războiul cu Iranul a dus la o creștere a prețului benzinei cu aproximativ 20 de cenți pe galon, adică 7%, în doar câteva zile.

Efectele scumpirilor se resimt și în Republica Moldova. În decurs de o săptămână, motorina s-a scumpit cu 2,15 lei pe litru, în timp ce benzina a crescut cu 79 de bani.