Millennialul bogat iese la suprafaţă: Mark Mateschitz, în vârstă de 30 de ani, a preluat jumătate din imperiul Red Bull

Pe lângă faptul că deţine jumătate din cea mai mare companie de băuturi energizante din lume şi două echipe de curse de Formula 1, Mark Mateschitz mai deţine o distincţie: este cel mai bogat millennial din Europa.

Austriacul în vârstă de 30 de ani, care a moştenit o participaţie de 49% din Red Bull GmbH în urma decesului tatălui său, Dietrich, valorează acum 15,7 miliarde de dolari, potrivit Bloomberg Billionaires Index.

Tânărul a moştenit averea după ce tatăl său, Dietrich Mateschitz, cofondatorul companiei de băuturi energizante Red Bull şi proprietarul echipei de curse de Formula 1 a mărcii, a murit la vârsta de 78 de ani.

Antreprenorul austriac a transformat băutura energizantă într-una dintre cele mai cunoscute mărci din lume, cu celebrul slogan „Red Bull îţi dă aripi”.

Mateschitz avea o avere netă de aproximativ 20 de miliarde de dolari, potrivit Forbes. El şi omul de afaceri thailandez Chaleo Yoovidhya au fondat Red Bull în 1984, au vândut primele băuturi energizante în Austria trei ani mai târziu şi s-au extins în SUA în 1997. Yoovidhya a murit în 2012.

#companie #miliardar

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Uniunea Europeană explorează o nouă schemă pentru a obține mai multe fonduri destinate Ucrainei, folosind cele circa 200 de miliarde de euro din rezervele valutare ale Rusiei, înghețate în conturile Euroclear. Potrivit unor surse citate de Politico, Comisia Europeană analizează posibilitatea transferării acestor active într-un fond special (SPV) controlat de UE, care să le reinvestească în instrumente financiare cu randamente mai ridicate.

Scopul este creșterea câștigurilor generate de aceste rezerve, care ar urma să fie direcționate către Kiev. În prezent, o mare parte din bani sunt reinvestiți prin Banca Centrală a Belgiei, care oferă una dintre cele mai scăzute dobânzi fără risc din UE. Noul fond ar permite plasamente mai agresive, inclusiv în obligațiuni pe termen lung ale unor state ca Germania, Italia sau chiar SUA, cu randamente de până la 5% anual.

Deși confiscarea directă a acestor rezerve rămâne un subiect sensibil – mai multe țări și Banca Centrală Europeană se opun, invocând riscuri juridice și impact negativ asupra încrederii în euro – noua strategie ocolește problema juridică, maximizând totodată profiturile obținute din înghețarea activelor.

În paralel, miniștrii de finanțe ai celor 27 de state membre urmează să discute joi, la un dineu informal în Luxemburg, noul plan propus. Într-o scrisoare de invitație obținută de Politico, Polonia – care deține în prezent președinția rotativă a UE – subliniază necesitatea urgentă de a identifica opțiuni clare privind utilizarea rezervelor înghețate și menținerea regimului de sancțiuni, în special în contextul posibilului veto din partea Ungariei.

UE a promis anul trecut că va contribui cu 18 miliarde de euro la un pachet G7 de 50 miliarde de dolari pentru Ucraina, garantat cu veniturile viitoare din aceste rezerve. Suma va fi achitată integral până la sfârșitul anului curent. Noua schemă ar asigura surse de finanțare și pentru anul 2026, când necesitățile bugetare ale Kievului vor rămâne semnificative.