Ministerul lui Bolea stă pe un munte de bani – 2,3 miliarde de lei

În anul 2022, Ministerul Agriculturii și instituțiile din subordine au gestionat resurse financiare în valoare de 2,3 miliarde de lei, cheltuieli și active nefinanciare în valoare de 2,4 miliard de lei, nivelul de realizare al veniturilor fiind de 96%, al cheltuielilor și activelor nefinanciare – 87%, arată un raport al Curții de Conturi.

Totodată, în anul 2022 ministerul a administrat patrimoniu în valoare totală de 870,1 milioane lei.

Auditul a evidențiat neînregistrarea de către minister a drepturilor patrimoniale asupra 341 de clădiri, cu o suprafață totală de 77,43 mii m2 în valoare de 49,97 mil. lei.

Din totalul de 155 de loturi de teren, gestionate de către minister și instituțiile din subordine, cu suprafața de 7695,72 ha, în valoare totală de 217,85 mil. lei, MAIA în noiembrie – decembrie 2022 a întocmit și a semnat actele de primire-predare către Agenția Proprietății Publice (APP). În consecință, MAIA a transmis pentru coordonare APP doar 107 de loturi de teren, însă până la momentul actual acestea nu au fost semnate de către APP. Conform explicațiilor APP, o parte din angajații care au făcut parte din comisia de primire-predare au demisionat, iar altă parte refuză să semneze actele de primire-predare respective.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Bolea #minister #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.