Ministerul lui Bolea stă pe un munte de bani – 2,3 miliarde de lei

În anul 2022, Ministerul Agriculturii și instituțiile din subordine au gestionat resurse financiare în valoare de 2,3 miliarde de lei, cheltuieli și active nefinanciare în valoare de 2,4 miliard de lei, nivelul de realizare al veniturilor fiind de 96%, al cheltuielilor și activelor nefinanciare – 87%, arată un raport al Curții de Conturi.

Totodată, în anul 2022 ministerul a administrat patrimoniu în valoare totală de 870,1 milioane lei.

Auditul a evidențiat neînregistrarea de către minister a drepturilor patrimoniale asupra 341 de clădiri, cu o suprafață totală de 77,43 mii m2 în valoare de 49,97 mil. lei.

Din totalul de 155 de loturi de teren, gestionate de către minister și instituțiile din subordine, cu suprafața de 7695,72 ha, în valoare totală de 217,85 mil. lei, MAIA în noiembrie – decembrie 2022 a întocmit și a semnat actele de primire-predare către Agenția Proprietății Publice (APP). În consecință, MAIA a transmis pentru coordonare APP doar 107 de loturi de teren, însă până la momentul actual acestea nu au fost semnate de către APP. Conform explicațiilor APP, o parte din angajații care au făcut parte din comisia de primire-predare au demisionat, iar altă parte refuză să semneze actele de primire-predare respective.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Bolea #minister #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Republicii Moldova a înregistrat o creștere surpriză în trimestrul III 2025 de 5,2%, comparativ cu perioada similară a anului 2024, arată datele Biroului Național de Statistică. Cu toate acestea, pe ansamblul primelor nouă luni ale anului, creșterea economică este de doar 2,0%, semn că avansul din vară nu reușește să compenseze slăbiciunile din prima parte a anului.

Motorul principal al creșterii a fost agricultura, care a avut o contribuție de +2,1 puncte procentuale la PIB, după o creștere a valorii adăugate brute de 15%, care confirmă încă o dată dependența economiei de factorul climatic. Construcțiile au adus un plus de 0,7%, iar industria prelucrătoare și tranzacțiile imobiliare au avut contribuții modeste, de doar 0,2% fiecare.

În schimb, unele sectoare au frânat economia. HoReCa (cazare și alimentație publică) a scăzut cu 1,6%, iar alte activități de servicii au înregistrat un declin de 7,6%, semnalând o cerere internă încă fragilă. Chiar și activitățile gospodăriilor casnice au raportat o prăbușire de 27,8%, deși impactul direct în PIB este redus.

Un detaliu important este rolul tot mai mare al statului în creșterea economică: impozitele nete pe produs au crescut cu 11,1%, contribuind cu 1,4% la majorarea PIB, ceea ce indică faptul că o parte importantă a avansului vine din fiscalitate, nu din productivitate.

Din perspectiva utilizărilor, creșterea PIB a fost susținută de investiții, formarea brută de capital fix a crescut cu 17,9%, având o contribuție de 3,7%, și de consumul populației, care a urcat cu 2,9%. Exporturile totale de bunuri și servicii au crescut cu 14%, dar acest câștig a fost aproape anulat de majorarea importurilor cu 5,5%, care a redus creșterea PIB cu 3,1%.

Imaginea de ansamblu devine și mai nuanțată în datele cumulative. În ianuarie–septembrie 2025, PIB-ul a ajuns la 257,3 miliarde lei, însă avansul real de 2,0% este modest pentru o economie aflată în recuperare. Agricultura și construcțiile au rămas piloni ai creșterii, în timp ce industria prelucrătoare (-1,1%), tranzacțiile imobiliare (-2,0%) și activitățile profesionale (-5,9%) au tras economia în jos.

Comparativ cu statele din regiune, Moldova se situează peste media UE, care a crescut cu 1,6% în trimestrul III 2025, și peste România (1,2%), dar rămâne mult sub performanțele unor economii precum Irlanda (10,8%).

Concluzia din datele statistice relevă că avansul economiei cu 5,2% din trimestrul III arată bine, dar economia Moldovei rămâne dependentă de agricultură, investiții publice și importuri, fără un impuls din industrie și servicii cu valoare adăugată mare.