Ministra Nemerenco confirmă: Nicio clinică din R. Moldova, care prestează servicii FIV, nu deține un ordin special

Ministra Sănătății, Ala Nemerenco a confirmat că toate clinicile din Republica Moldova care prestează servicii de fertilizare in vitro (FIV) activează în baza acelorași prevederi legale. Reacția vine după ce profesorul Veaceslav Moșin, fondator al clinicii Alternativa, care prestează servicii FIV, a adresat o scrisoare publică și a solicitat autorităților să confirme că, instituția sa, la fel ca toate companiile din domeniu, activează perfect legal.

După ședința de miercuri, 19 martie, a Guvernului, întrebată de jurnaliști, Ala Nemerenco a confirmat declarațiile lui Moșin.

„La moment niciun centru medical ce oferă aceste servicii asistate de reproducere nu deține autorizații speciale pentru acest tip servicii. Toți absolut activează în baza cadrului legal care era anterior și se bazează pe activitatea clinicii, autorizația sanitară, acreditarea și includerea serviciilor FIV în certificatul de acreditare. La momentul când s-a făcut în 2023 modificarea Legii cu privire la sănătatea reproducerii, se vorbea de modificarea mai multor hotărâri de Guvern, emiterea unor ordine, care ar impune și eliberarea acestei autorizații pentru acest tip de servicii de către Agenția de Transplant”, a precizat Ala Nemerenco.

Ministra a specificat că au fost aprobate un șir de hotărâri referitoare la transplant, apoi s-au emis alte ordine și a fost creat un consiliu special, responsabil de domeniul FIV.

„După ce am pregătit transpunerea legislației europene, Consiliul deja a elaborat acest ordin, care spune foarte clar cine și cum se autorizează în acest domeniu. Ordinul este în transparență, după ce trece discuțiile publice, îl voi semna și ulterior va fi obligatoriu pentru clinile care vor presta servicii FIV”, a precizat Ala Nemerenco.

Ministra a mai menționat că, noile reglementări vor intra în vigoare treptat, astfel ca instituțiile medicale să se poată pregăti.

„Dacă acest ordin este astăzi aprobat și mâine intră în vigoare, nicio clinică nu va putea activa. Iar noi nu putem stopa acest gen de servicii. Clinicile au nevoie de o etapă tranziție pentru a se aduce toate condițiile impuse prin acest ordin, ca să activeze. Repet, niciun prestator de servicii FIV nu deține la moment așa tip de autorizație”, a conchis Nemerenco.

Într-un interviu pentru BANI.MD, Veaceslav Mosin a relatat că investigațiile pornite de procurori exclusiv în cazul clinicii sale pe motiv că nu ar fi deținut acest ordin, ar fi orchestrate.

„E de-a dreptul straniu, pentru că nicio clinică din Republica Moldova nu deține certificatul de autorizare de la Agenția de Transplant, însă doar noi am fost luați în vizor. Organul de urmărire penală a vrut să afle dacă prestăm servicii de fertilizare in vitro, deși acest lucru e vizibil public pe site-ul și pe pagina noastră de Facebook. Ce rost aveau, așadar, perchezițiile la domiciliu și la clinică, urmate imediat de o expunere publică agresivă, fără a respecta prezumția de nevinovăție? Simplu: a fost un „show” menit să ne discrediteze și să ne vulnerabilizeze în fața pacienților și a opiniei publice. Nu avem nimic de ascuns și suntem la dispoziția autorităților pentru clarificarea oricărui aspect. Ceea ce ne intrigă este maniera ostentativă și disproporționată în care s-a acționat împotriva noastră”, consideră Moșin.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Locuitorii municipiului Chișinău au avut în anul 2024 un profil de consum alimentar diferit față de media Uniunii Europene, cu un accent pe pâine, lactate și ouă, dar cu un consum mai redus de pește și uleiuri vegetale. Datele reies din statistica oficială privind consumul anual mediu de alimente pe persoană, comparate cu estimările pentru UE.

Potrivit datelor pentru 2024, un locuitor al Chișinăului a consumat, în medie, 86,8 kg de pâine și produse de panificație pe an, echivalentul a aproximativ 238 grame pe zi. Prin comparație, în Uniunea Europeană consumul mediu anual de pâine este estimat la 57,4 kg, adică circa 157 grame pe zi. Diferența indică o dependență mult mai mare de produsele de panificație în alimentația zilnică din Chișinău.

La capitolul carne, consumul anual în Chișinău a fost de 61,2 kg per persoană, ușor sub media UE, estimată la aproximativ 66 kg pe an. Astfel, dieta locală rămâne mai modestă în proteine animale comparativ cu standardele europene.

Consumul de lapte și produse lactate, exprimat în echivalent lapte a fost de 241,1 kg pe an în Chișinău. Deși UE raportează un consum mai redus de lapte lichid (circa 43,5 litri/an), luând în calcul toate produsele lactate, consumul total echivalent este mult mai mare, ceea ce face comparația directă mai puțin relevantă. Totuși, datele indică faptul că lactatele rămân importante în alimentație.

Diferențe se observă la uleiuri vegetale. În Chișinău, consumul mediu anual a fost de 9 litri per persoană, de peste două ori mai mare decât media UE, estimată la circa 4 kg pe an. Acest lucru sugerează un stil alimentar bazat mai frecvent pe prăjire și preparate cu conținut ridicat de grăsimi.

La ouă, Chișinăul depășește media europeană. În 2024, consumul a fost de 253 ouă pe persoană, față de 190–210 ouă anual în UE. Este unul dintre produsele unde diferența față de Europa este clar în favoarea consumului local.

În schimb, la zahăr, locuitorii Chișinăului consumă mai puțin decât media UE. În 2024, consumul anual a fost de 18 kg, apropiat de limita superioară a mediei europene, estimată la 16–17 kg, însă tendința este de scădere față de anii anteriori.

Un decalaj important apare la pește și produse din pește. În Chișinău, consumul mediu a fost de doar 16,2 kg pe an, mult sub media UE de aproximativ 22,9 kg, aflată la cel mai scăzut nivel din ultimul deceniu. Diferența reflectă atât prețurile mai ridicate ale peștelui, cât și tradițiile alimentare locale.

La cartofi, consumul în Chișinău a fost de 38 kg pe an, sub media UE, estimată la aproximativ 90 kg, dar apropiat de nivelurile din vestul Europei, unde consumul este mai redus. În schimb, consumul de legume a ajuns la 130,4 kg pe an, peste nivelul mediu european, iar cel de fructe – 82,3 kg, ușor sub media UE.