Ministrul Finanțelor dezvăluie cu cât totuși vor fi indexate pensiile

Ministrul Finanțelor, Dumitru Budianschi a declarat în cadrul emisiunii Rezoomat că în 2023 pensiile nu vor fi indexate la rata inflației de 30% care se așteaptă la sfărșitul anului 2022.

„Indexarea se va face cu 14,1%, iar ulterior se vor mai indexa o dată”, a punctat Budianschi.

Fostul ministru al Muncii Mircea Buga susține că indexarea pensiilor cu 14,1% de la 1 aprilie 2023, c contravine Legii sistemului public de pensii, care prevede indexare la nivelul inflației (aprox. 30%).

„Deci, mai mult de jumătate din suma de indexare se va sustrage, la propriu, din buzunarul pensionarilor. Cu mențiunea ca „poate” se va reveni pe parcursul anului. Totodată, salariile tuturor bugetarilor cresc cu 1300 de lei pe luna, iar salariile minime cu 500 de lei (la fel 14%). Însă valoarea de referință a salariilor miniștrilor va creste de la 1400 la 1900 de lei, respectiv cu mai mult de 30%. Iaca aici inflația e acoperita cu brio… Cum se spune – mai aproape-s dinții ca părinții (pensionari, cel mai degrabă)”, a precizat Buga.

Banca Națională a Moldovei avertiza în ultimul Raport al inflației că indexarea cu 30% a pesniilor va pune o presiune enormă la buget.

„Conform art. 13 din Legea privind sistemul public de pensii, indexare are loc pe 1 aprilie și coeficientul de indexare constituie rata inflației la sfârșitul anului precedent, exprimata prin creșterea prețurilor de consum în luna decembrie a anului respectiv față de aceea și luna a anului premergător. Conform prognozei recente, inflația la sfârșitul anului 2022 va înregistra valoarea de cca 30% anual, astfel indexarea pensiilor în aprilie 2023 în baza legislației existente va constitui o sarcina dificilă de realizat pentru bugetul public național”, susține BNM.

#indexare #inflație #pensii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În anul 2024, veniturile disponibile ale populației din Republica Moldova au constituit în medie 5 283,8 lei lunar per persoană, în creștere cu 7,5% față de 2023, potrivit datelor oficiale. Ajustate la inflație, veniturile reale s-au majorat cu 2,7%, însă decalajele dintre mediul urban și cel rural rămân semnificative, potrivit datelor Biroului Național de Statistică.

Cea mai importantă sursă de venit rămâne activitatea salarială, cu o pondere de 55,8%, urmată de prestațiile sociale – 20,9%. Veniturile din activități pe cont propriu au contribuit cu 10,1%, iar transferurile din afara țării, deși încă semnificative (10,2%), au înregistrat o scădere de 0,9 puncte procentuale față de anul precedent.

Venitul lunar mediu în urban a fost cu 2 536,8 lei mai mare decât în rural, adică de 1,6 ori mai mare. În mediul urban, salariile contribuie cu 65% la veniturile totale, iar în rural – doar cu 44,4%. Gospodăriile din sate sunt mult mai dependente de activitatea agricolă (11,1%) și transferurile din străinătate (12,8%), față de 8,1% în urban.

Venitul mediu pe persoană scade odată cu creșterea numărului de membri ai gospodăriei. O persoană care locuiește singură dispune de 6 190,6 lei/lună, în timp ce într-o gospodărie cu 5 persoane și mai multe, suma scade la 3 367,7 lei/persoană.

Cheltuielile de consum au fost în medie de 4 407 lei/persoană/lună, în creștere cu 3,7% față de 2023, dar în termeni reali, populația a cheltuit cu 0,9% mai puțin. Cele mai mari cheltuieli s-au înregistrat pentru: produse alimentare și băuturi nealcoolice – 39,9%, locuință, apă, electricitate și gaze – 17,2% și îmbrăcăminte și încălțăminte – 7,7%.

Cheltuielile din urban au fost, în medie, de 5 611,6 lei/persoană, cu 2 132,6 lei mai mari decât în rural. Locuitorii urbani cheltuie mai mult pentru transport, sănătate, educație, cultură și restaurante, în timp ce cei din rural alocă mai mult pentru hrană (46,6%) și utilități (19,2%).

Cheltuielile în natură sunt mai frecvente în gospodăriile rurale (10,3% din total), reflectând autoconsumul din agricultură și ajutoarele primite.

În 2024, 10,8% din populație a cheltuit peste 10% din buget pentru sănătate (15,5% în urban și 7,2% în rural). Totodată, 11,4% din populație a alocat peste 30% din venitul disponibil pentru întreținerea locuinței – în scădere față de 13,6% în 2023.