Mișcarea neașteptată a FED în preajma alegerilor prezidențiale. Reduce dobânda cheie

Pentru prima dată din 2020, Rezervele Federale ale Statelor Unite (Fed) au decis miercuri să reducă dobânda de referință cu jumătate de punct procentual, o mișcare semnificativă ce marchează începutul unei noi strategii monetare. Această decizie vine cu mai puțin de două luni înainte de alegerile prezidențiale din Statele Unite, programate pentru 5 noiembrie, în care se confruntă democrata Kamala Harris și republicanul Donald Trump.

Noua dobândă de referință a Fed se situează acum în intervalul 4,75-5,00%, după ce a fost menținută timp de mai bine de un an la nivelul maxim din începutul secolului, 5,25-5,50%. „Această decizie reflectă încrederea noastră tot mai mare că, printr-o recalibrare adecvată a politicii noastre, puterea pieței muncii poate fi menținută”, a declarat Jerome Powell, președintele Fed, într-o conferință de presă.

Decizia de a reduce dobânda nu a fost unanima în rândul membrilor comitetului de politică monetară al Fed (FOMC). Guvernatoarea Michelle Bowman a votat pentru o reducere de doar un sfert de punct. Se așteaptă ca Fed să continue să reducă dobânda cu încă o jumătate de punct până la sfârșitul anului 2024. Jerome Powell a subliniat că această măsură reprezintă „începutul unui proces” de schimbare a politicii monetare, având în vedere că dobânda mai mică va oferi un impuls gospodăriilor americane afectate de inflația ridicată și costul mare al creditelor.

Deși Fed este o instituție independentă de influențele politice, decizia sa a generat controverse. Kamala Harris, vicepreședinta și candidata democrată la președinție, a declarat că reducerea dobânzii este „o veste bună pentru americani” și a promis că va continua să lucreze pentru scăderea prețurilor. Pe de altă parte, Donald Trump, fostul președinte și candidat republican, a acuzat Fed de politizare, afirmând că reducerea dobânzii este un semn că economia este „într-o formă foarte proastă” sau că Fed „joacă jocul politicienilor.”

În răspuns la acuzațiile de politizare, Jerome Powell a subliniat că Fed nu servește niciun politician sau cauză politică. „Ne concentrăm exclusiv pe ocuparea maximă a forței de muncă și stabilitatea prețurilor în numele tuturor americanilor,” a declarat el, reafirmând independența și obiectivele băncii centrale.

Pe parcursul campaniei electorale, dobânda de politică monetară a devenit un punct central de discuție. Reducerea dobânzii de către Fed va influența fără îndoială campania electorală și viitorul economic al Statelor Unite, pe fondul tensiunilor crescânde și al așteptărilor economice.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#dobinda #fed #reducere

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În anul 2024, veniturile disponibile ale populației din Republica Moldova au constituit în medie 5 283,8 lei lunar per persoană, în creștere cu 7,5% față de 2023, potrivit datelor oficiale. Ajustate la inflație, veniturile reale s-au majorat cu 2,7%, însă decalajele dintre mediul urban și cel rural rămân semnificative, potrivit datelor Biroului Național de Statistică.

Cea mai importantă sursă de venit rămâne activitatea salarială, cu o pondere de 55,8%, urmată de prestațiile sociale – 20,9%. Veniturile din activități pe cont propriu au contribuit cu 10,1%, iar transferurile din afara țării, deși încă semnificative (10,2%), au înregistrat o scădere de 0,9 puncte procentuale față de anul precedent.

Venitul lunar mediu în urban a fost cu 2 536,8 lei mai mare decât în rural, adică de 1,6 ori mai mare. În mediul urban, salariile contribuie cu 65% la veniturile totale, iar în rural – doar cu 44,4%. Gospodăriile din sate sunt mult mai dependente de activitatea agricolă (11,1%) și transferurile din străinătate (12,8%), față de 8,1% în urban.

Venitul mediu pe persoană scade odată cu creșterea numărului de membri ai gospodăriei. O persoană care locuiește singură dispune de 6 190,6 lei/lună, în timp ce într-o gospodărie cu 5 persoane și mai multe, suma scade la 3 367,7 lei/persoană.

Cheltuielile de consum au fost în medie de 4 407 lei/persoană/lună, în creștere cu 3,7% față de 2023, dar în termeni reali, populația a cheltuit cu 0,9% mai puțin. Cele mai mari cheltuieli s-au înregistrat pentru: produse alimentare și băuturi nealcoolice – 39,9%, locuință, apă, electricitate și gaze – 17,2% și îmbrăcăminte și încălțăminte – 7,7%.

Cheltuielile din urban au fost, în medie, de 5 611,6 lei/persoană, cu 2 132,6 lei mai mari decât în rural. Locuitorii urbani cheltuie mai mult pentru transport, sănătate, educație, cultură și restaurante, în timp ce cei din rural alocă mai mult pentru hrană (46,6%) și utilități (19,2%).

Cheltuielile în natură sunt mai frecvente în gospodăriile rurale (10,3% din total), reflectând autoconsumul din agricultură și ajutoarele primite.

În 2024, 10,8% din populație a cheltuit peste 10% din buget pentru sănătate (15,5% în urban și 7,2% în rural). Totodată, 11,4% din populație a alocat peste 30% din venitul disponibil pentru întreținerea locuinței – în scădere față de 13,6% în 2023.