Mișcări tectonice pe piața gazelor! Moldovagaz va cumpăra metan de pe bursă

„Moldovagaz va achiziționa gaze pe bursa din Moldova începând cu luna mai, în baza contractelor lunare cu cei care oferă cel mai bun preț. Anunțul a fost făcut de ministrul Energiei, Victor Parlicov, care a specificat că, conform deciziei Comisiei pentru Situații Excepționale, până la finalul lunii aprilie, Moldovagaz va cumpăra gaze naturale de la compania de stat Energocom. După această perioadă, se va reveni la regimul normal, iar achizițiile vor fi efectuate la bursa din Moldova prin intermediul unei platforme de tranzacționare dezvoltată de BRM East Energy, o subdiviziune a Bursei Române de Mărfuri.

Parlicov a subliniat că această decizie vine după primele achiziții de gaze realizate deja în regim de testare și că se prevede ca în fiecare lună să fie cumpărate gaze la bursă de la cel care oferă cel mai bun preț. Inițial, cumpărările vor fi realizate în baza unor contracte lunare, urmând să se facă o comparație cu prețurile oferite de Gazprom. Apoi, se planifică trecerea la contracte mai lungi, în special pentru perioadele de iarnă.

Introducerea mecanismului de cumpărare a gazului la bursă în Republica Moldova este prevăzută să ofere tuturor operatorilor economici din domeniu posibilitatea de a cumpăra și comercializa gaze naturale, asigurând transparența achizițiilor, corectitudinea prețurilor și funcționarea stabilă a pieței angro de gaze naturale din Moldova.

Actualmente, prețul gazelor naturale de la Gazprom este calculat în conformitate cu o formulă specială care ia în considerare două componente: costul unui coș de produse petroliere (motorină și păcură) și valoarea unuia dintre indicii bursieri (TTF front month), în proporții diferite, în funcție de trimestru.”

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#achizitie #Moldovagaz #Bursa

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Statul reușește să recupereze mai puțin de 1% din datoriile fiscale ale companiilor intrate în insolvabilitate, deși în ultimii trei ani au fost validate creanțe bugetare de peste 9,4 miliarde de lei. Sumele efectiv întoarse la buget sunt de ordinul zecilor de milioane și sunt în scădere, se menționează în raportul Curții de Conturi, audiat în cadrul Comisiei parlamentare pentru control al finanțelor publice.

În perioada 2023 – semestrul I 2025, interesele statului au fost reprezentate în peste 3 000 de proceduri de insolvabilitate. Au fost validate creanțe față de bugetul public național în valoare de circa 9 miliarde de lei, iar peste 1 700 de agenți economici au fost lichidați. În același timp, datorii de aproximativ 2,4 miliarde de lei au fost anulate.

Doar în perioada analizată au fost inițiate 1 259 de proceduri noi, cu validarea unor creanțe de peste 1,2 miliarde de lei.

Încasările reale rămân însă modeste. Dacă în 2023 la buget au fost restituite 49,7 milioane de lei, în 2024 suma a scăzut la 41,7 milioane de lei, iar în primul semestru al anului 2025 s-au recuperat doar 21,3 milioane de lei. Potrivit auditului, aceste sume reprezintă sub 1% din totalul creanțelor, ceea ce denotă o capacitate redusă de recuperare a datoriilor fiscale din masa debitoare a companiilor insolvabile.

Reprezentanta Curții de Conturi, Elena Cebotari, a explicat că procesul de recuperare este unul complex și implică mai multe instituții – Serviciul Fiscal de Stat, CNAS, instanțele de insolvabilitate și administratorii autorizați. Deși cadrul legal este, în mare parte, clar definit, auditul a identificat deficiențe procedurale care afectează eficiența recuperării banilor.

Analiza unui eșantion de 48 de dosare, cu creanțe validate de aproape 4 miliarde de lei, arată că doar în 18 cazuri procedura de insolvabilitate a fost intentată de Serviciul Fiscal de Stat. În 16 situații, înainte de intentarea procedurii, SFS a aplicat măsuri de executare silită pentru acoperirea restanțelor. Totuși, instituția nu intervine în toate cazurile încă din faza inițială a apariției stării de insolvabilitate.

Directorul adjunct al Serviciului Fiscal de Stat, Sergiu Chircu, a declarat că puțini agenți economici sunt de bună-credință. ”După ce înstrăinează tot ce au de înstrăinat, SFS primește un set de dări de seamă cu cifre corectate și începe procedura de executare silită, însă când mergem nu mai avem ce executa, ce bloca și rămânem cu restanțe”, a afirmat Chircu.

Din cele 48 de dosare analizate, 32 au urmat proceduri simplificate de faliment, fără a fi încercate soluții de restructurare a datoriilor sau măsuri de relansare a activității, ceea ce reduce și mai mult șansele de recuperare a banilor la buget.