Misterioasele căi ale energiei: Cum a ajuns România să importe energie dintr-o Ucraină măturată de război

Primul semestru al anului a adus evoluţii interesante pentru sectorul energetic, aşa arată datele operaţionale publicate de Translectrica, operatorul sistemului de transport românesc. Sunt trei lucruri care atrag atenţia, creşterea consumului, scăderea accentuată a producţiei de energie şi creşterea importurilor, piaţă pe care Ucraina a ajuns să fie un partener foarte important pentru România, în ciuda războiului care afectează statul din 2022.

România a importat de două ori mai multă energie în primele şase luni ale anului pe fondul unei producţii interne afectate de secetă, dar al unui consum în creştere doar datorită temperaturilor. Astfel, Ucraina a ajuns al treilea partener semnificativ pentru importurile de energie ale României, după Ungaria şi Bulgaria.

„Analizând evoluţia componentelor balanţei energetice, în perioada ianuarie-iunie 2024 comparativ cu aceeaşi perioadă din anul 2023, se observă o creştere cu 2% a consumului intern net şi o scădere cu 8% a producţiei nete de energie“, se arată în raportul semestrial publicat săptămâna aceasta de Transelectrica, citat de businessmagazin.ro. Odată cu aceste evoluţii, exporturile de energie ale României au scăzut faţă de anul trecut, iar importurile aproape s-au dublat în perioada analizată, dar ca şi cantitate s-au stabilizat fiecare la circa 3,7 TWh. Practic, producţia internă, chiar şi în scădere, a fost egală cu cererea de energie, animată de condiţiile meteo anormale pentru această perioadă.

„Creşterea semnificativă de consum înregistrată în luna ianuarie 2024, respectiv 5,4%, a fost influenţată în mare parte de temperatura medie lunară mai scăzută, care a înregistrat valoarea de -0,19oC, comparativ cu luna ianuarie 2023, când s-au înregistrat +3,2oC. La polul opus, creşterea de 2,53% din iunie a fost influenţată tot de temperatură, valoarea medie la nivel naţional de 22oC înregistrând o anomalie termică pozitivă faţă de norma lunară de 3,1oC (norma lunară 1991-2020 este de 18,9 oC).“

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Energie #import #Ucraina #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

De la începutul invaziei pe scară largă în Ucraina, armata rusă a lansat mai mult de 10.000 de rachete și peste 13.000 de drone de diferite tipuri asupra teritoriului ucrainean. Potrivit unui calcul al „Radio Liberty”, costul total al muniției utilizate pentru distrugerea Ucrainei a depășit 18 miliarde de dolari.

Aceste estimări se bazează pe date publice și opinii ale experților, însă, așa cum subliniază publicația, o mare parte a informațiilor despre atacuri sunt clasificate, ceea ce sugerează că cheltuielile reale ar putea fi chiar mai mari.

Până în februarie 2024, cheltuielile totale ale Rusiei pentru echipamente, întreținerea și desfășurarea trupelor pentru agresiunea militară împotriva Ucrainei au ajuns la aproximativ 211 miliarde de dolari, conform Reuters, citând datele Pentagonului. În plus, între 2024 și 2027, Moscova intenționează să aloce 1,3 trilioane de ruble pentru reconstrucția teritoriilor ocupate ale Ucrainei, distruse de armata rusă, potrivit unui proiect de buget federal. Această sumă este de 22 de ori mai mare decât cheltuielile pentru dezvoltarea regiunii Caucazul de Nord în aceleași perioade.

În proiectul de buget pentru 2025, cheltuielile pentru „apărare națională” sunt semnificativ mărite, urmând să ajungă la un record de 13,2 trilioane de ruble, cu 22% mai mult decât în 2024 și aproape dublu față de 2023. Cheltuielile militare vor reprezenta 6,3% din PIB și vor constitui 32,5% din toate cheltuielile bugetare, un nivel nemaiîntâlnit din perioada sovietică.

În paralel cu majorarea cheltuielilor militare, proiectul de buget pentru 2025 include creșteri semnificative ale tarifelor pentru serviciile publice. Energia electrică va deveni cu 12,6% mai scumpă, gazul cu 10,3%, iar costurile totale pentru utilități vor crește cu 11,9%, dublu față de nivelul inițial al indexării. De asemenea, în 2024, tarifele pentru transportul feroviar de pasageri vor crește cu 11,6%.

În același timp, infrastructura țării continuă să se deterioreze rapid. Ministerul rus al Construcțiilor estimează că gradul de uzură al conductelor este critic, 60% din acestea necesitând înlocuire. Conform datelor Fundației pentru reforme în sectorul locuințelor și utilităților, uzura ajunge la 70%. Stațiile de epurare din Rusia au un grad mediu de uzură de 80%, iar în unele regiuni acesta ajunge la 90%, a declarat anul trecut Sergey Kolunov, membru al comitetului Dumei de Stat pentru construcții și locuințe.