Misterul crypto! Cât costă să faci „afaceri” cu Bitcoin în Republica Moldova

31 Aug. 2022, 11:53
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
31 Aug. 2022, 11:53 // Actual //  bani.md

Așa cum interesul pentru criptomonede variază de la țară la țară, la fel se întâmplă și cu costul pentru obținerea lor. Cum în ultimul an tariful energiei electrice a crescut fulminant în toată lumea, prețul pentru a obține prin minare un Bitcoin diferă cu peste 200.000 de dolari în funcție de țară.

Pentru a extrage un singur bitcoin, este nevoie de aproximativ 1.449 de kilowați oră (kWh) de energie adică aceeași cantitate de energie pe care o consumă o gospodărie americană medie în aproximativ 13 ani. Având în vedere cantitatea mare de energie necesară pentru a extrage Bitcoin, această activitate poate fi o aventură costisitoare. Dar prețurile exacte fluctuează, în funcție de locație și de costul energiei electrice din zonă.

Potrivit experților de la 911 Metallurgist, în Republica Moldova, pentru minarea unui Bitcoin prețul este de circa 16.926 de dolari, cost care ne plasează pe locul 36 în lume. Profitul pentru minerii aflați pe teritoriul Moldovei, ar fi de aproximativ 2.829 de dolari la fiecare Bitcoin minat.

Extracția de Bitcoin este procesul prin care noi monede virtuale sunt pusei în circulație. Este, de asemenea, modalitatea prin care rețeaua confirmă noile tranzacții și reprezintă o componentă esențială pentru întreținerea și dezvoltarea registrului blockchain. „Mineritul” se realizează cu ajutorul unui hardware sofisticat care rezolvă o problemă matematică de calcul extrem de complexă. Primul computer care găsește soluția la această problemă primește următorul bloc de bitcoini și procesul începe din nou.

Atunci când cineva minează Bitcoin, ceea ce face de fapt este să adauge și să verifice o nouă înregistrare de tranzacție în blockchain – registrul bancar descentralizat în care se tranzacționează și se distribuie criptomonedele.

Pentru a crea această nouă înregistrare, minerii de criptomonede trebuie să descifreze o ecuație complexă generată de sistemul blockchain. Potențial, zeci de mii de mineri se întrec pentru a sparge același cod în orice moment. Doar prima persoană care rezolvă ecuația este recompensată (cu excepția cazului în care faci parte dintr-un grup de mineri care sunt de acord să își combine eforturile pentru a-și spori șansele de a rezolva ecuația).

Cu cât puterea ta de calcul este mai rapidă, cu atât șansele de câștig sunt mai mari, așa că rezolvarea ecuației necesită echipamente puternice care consumă multă energie.

Costurile și profiturile mineritului Bitcoin în 198 de țări

În cele 198 de țări incluse în setul de date, costul mediu de extragere a bitcoin a fost de 35.404 de dolari, mai mult decât valoarea bitcoin de 20.863 dolari la 15 iulie 2022. Deși este important de menționat că fluctuația prețurilor la energie și numărul mai mare sau mai mic de mineri din rețeaua bitcoin modifică în mod constant energia necesară și costul final.

Venezuela se află pe primul loc în topul celor mai scumpe țări pentru extragerea de Bitcoin. Mineritul unui singur bitcoin în această țară sud-americană costă 246.530 de dolari, ceea ce înseamnă că procesul este departe de a fi profitabil. Costurile energiei sunt atât de ridicate în această țară încât minerii ar pierde 225.667 dolari pentru un singur bitcoin.

La celălalt capăt al spectrului, cel mai ieftin loc pentru a extrage bitcoin este Kuweit. Costă 1.393 dolari pentru a extrage un singur Bitcoin în Kuweit, ceea ce înseamnă că minerii ar putea obține un profit de 19.469 de dolari. Țara din Orientul Mijlociu are una dintre cele mai ieftine surse de electricitate din lume, un kWh costând în medie doar 3 cenți. Pentru context, costul mediu al unui kWh în America de Nord este de 21 de cenți.

După Kuweit urmează Algeria, cu un cost de circa 4.181 de dolari, cu un profit de 17.221 de dolari și Sudan cu un cost de 4.779 dolari și un profit de 16.623 dolari.

În Europa, cea mai ieftină țară pentru minerit este Kosovo, cu un cost de 10.560 de dolari și un profit de 10.842 de dolari. Urmează Ucraina (cu un cost de 12.744 dolari), Moldova (cu un preț de 16.926 dolari și un profit de 4.476), România și Albania.

 

 

Realitatea Live

26 Feb. 2026, 17:56
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
26 Feb. 2026, 17:56 // Actual //  Grîu Tatiana

Guvernul Ucrainei a pregătit în această săptămână un proiect de hotărâre „Cu privire la modificarea Hotărârii Cabinetului de Miniștri al Ucrainei din 31 decembrie 2025, nr. 1795”. Documentul prevede că importurile de produse vitivinicole din Republica Moldova vor fi supuse regimului de licențiere până la încetarea acțiunilor discriminatorii față de Ucraina. Măsura vizează strugurii proaspeți, vinurile, alcoolul etilic și distilatele, potrivit presei ucrainene.

În nota informativă la proiectul de hotărâre se precizează că motivul interzicerii importului în Ucraina a întregii producții vitivinicole din Republica Moldova este Ordinul nr. 48 din 26 ianuarie 2026, emis de Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor (ANSA), precum și notificarea transmisă de această instituție la Organizația Mondială a Comerțului (nr. G/SPS/N/MDA/3), care conține informații incorecte.

Este vorba despre decizia ANSA de a interzice importul în Republica Moldova al cărnii de pasăre și al produselor derivate din carne de pasăre din Ucraina, după ce în furajele pentru păsări expediate din Ucraina spre Moldova a fost depistat antibioticul metronidazol.

La începutul lunii curente, vicepremierul Ucrainei, Taras Kachka, i-a adresat o scrisoare oficială ministrei Agriculturii și Industriei Alimentare, Ludmila Catlabuga. În document, el a informat că Guvernul Ucrainei intenționează să blocheze integral importurile de produse vitivinicole din Republica Moldova, ca măsură de reciprocitate la interdicția impusă de Chișinău asupra cărnii de pasăre și a produselor derivate din carne de pasăre din Ucraina.

În nota informativă la proiectul hotărârii Guvernului Ucrainei „Cu privire la modificarea Hotărârii Cabinetului de Miniștri al Ucrainei din 31 decembrie 2025, nr. 1795” se precizează că scopul documentului este aplicarea unor măsuri de răspuns la acțiuni discriminatorii și/sau neprietenoase ale Republicii Moldova. Ca argument pentru necesitatea adoptării documentului se invocă articolul 16 din Legea Ucrainei „Cu privire la activitatea economică externă”, care prevede că „decizia privind aplicarea regimului de licențiere a exportului (importului) de mărfuri, inclusiv stabilirea de cote (restricții cantitative sau de alt tip), este adoptată de Cabinetul de Miniștri al Ucrainei, cu indicarea listei concrete de bunuri supuse licențierii, a perioadei de valabilitate a acesteia și a limitelor cantitative sau a altor restricții pentru fiecare produs în parte”.

Alineatul 8 al articolului 16 din Lege prevede, în mod expres, că licențierea importului de mărfuri poate fi instituită în Ucraina în cazul în care este necesară aplicarea unor măsuri de răspuns la acțiuni discriminatorii și/sau neprietenoase ale altor state, uniuni vamale sau grupări economice.

Prin Hotărârea Guvernului Ucrainei din 31 decembrie 2025, nr. 1795 „Cu privire la aprobarea listelor de mărfuri al căror export și import sunt supuse licențierii și a cotelor pentru anul 2026” au fost aprobate listele mărfurilor pentru care se aplică regimul de licențiere la export și import, precum și volumele cotelor stabilite pentru anul 2026.

„Prin Ordinul nr. 48 din 26 ianuarie 2026, Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor a Republicii Moldova (ANSA) a suspendat temporar importul de carne de pasăre, subproduse avicole și produse care conțin carne de pasăre din Ucraina pe teritoriul Republicii Moldova. Totodată, ANSA a transmis o notificare la Organizația Mondială a Comerțului (nr. G/SPS/N/MDA/33 din 26.01.2026), în care au fost prezentate informații incorecte privind motivele suspendării importului de carne de pasăre din Ucraina, iar aceasta creează riscul introducerii unor restricții nejustificate și asupra altor produse agroalimentare ucrainene de către terți. În același timp, informațiile prezentate vizau rezultatele testării unor furaje de origine ucraineană utilizate pentru hrănirea păsărilor în Moldova, precum și rezultatele analizării a două probe de ser sangvin prelevate de la păsări de origine moldovenească, la o fermă din Criuleni, Republica Moldova. Nu există dovezi că în carnea de pasăre, subprodusele avicole sau produsele care conțin carne de pasăre provenite din Ucraina au fost depistate reziduuri de metronidazol”, se arată în document.

De asemenea, în nota informativă se menționează că, potrivit articolului 2 din Acordul OMC privind aplicarea măsurilor sanitare și fitosanitare, „membrii trebuie să se asigure că măsurile lor sanitare și fitosanitare nu creează o discriminare arbitrară sau nejustificată între membrii pe teritoriul cărora există condiții identice sau similare, inclusiv între propriii membri. Măsurile sanitare și fitosanitare nu trebuie aplicate într-un mod care să constituie o restricție ascunsă a comerțului internațional”.

Având în vedere cele menționate, dar și necesitatea protejării intereselor economice ale Ucrainei ca reacție la acțiunile considerate discriminatorii ale Republicii Moldova, Guvernul ucrainean intenționează să introducă regimul de licențiere pentru importurile în Ucraina din Republica Moldova ale unor mărfuri încadrate la următoarele coduri, potrivit Clasificatorului ucrainean al mărfurilor pentru activitatea economică externă (УКТ ВЭД): 0806 – struguri; 2204 – vinuri; 2207 și 2208 – alcool și distilate.

 Un reprezentant al grupului ucrainean de negociere în relația cu Republica Moldova a declarat: „Proiectul de hotărâre al Guvernului Ucrainei privind introducerea licențierii importului de vinuri și alcool din Moldova este un pas forțat, dar pe deplin justificat. În decurs de mai multe săptămâni am încercat să soluționăm problema în cadrul grupurilor de lucru. În schimb, am primit din partea ANSA un sabotaj deschis și o tentativă de a discredita instituțiile noastre de stat. Ucraina nu va tolera un asemenea comportament. Dacă conducerea ANSA consideră că poate bloca fără consecințe importurile din Ucraina, pe baza unor informații incorecte transmise la OMC, atunci ar trebui să fie pregătită să le explice propriilor vinificatori de ce piața ucraineană le este închisă.”