Misterul demisiei lui Gaibu! Slusari: S-a isterizat că vrea la ANRCETI cu un salariu de 60 mii de lei

Sergiu Gaibu a demisionat din funcția de ministru a Economiei. Președintele Asociației Forța Fermierilor, Alexandr Slusari că „după 6 luni de vorbărie vizavi de remanieri, muntele a născut un șoarece și o fisură tot mai mare pe interior guvernării”

„Am înțeles acum exact ce înseamnă schimbare шило на мыло. Asta cănd în locul unui Gaibu vine altu Alaiba. Primul personaj este cel care timp de 15 luni s-a luptat cu zonele economice libere, și-a bătut joc de producătorii autohtoni și a chemat populația să se adapteze la scumpiri, deși personal a făcut zilele recente isterici că să fie transferat cu titlu de sinecură la ANRCETI cu salariul de 60 mii lei”, spune Slusari.

Sergiu Gaibu a demisionat astăzi din funcția de ministru al Economiei, anunțul a fost făcut în debutul ședinței Guvernului.

Gaibu a fost criticat anterior chiar de premierul Gavrilița pentru activitatea ineficientă. Aceasta i-a reproșat că timp de un an nu a făcut nimic pentru dereglementarea activității businessului.

„(…)Vorbim de acest pașaport albastru pentru domeniul HoReCa. Dle Gaibu (Sergiu Gaibu, ministrul Economiei n.r) vorbim de dereglementare. Dar nu s-a întâmplat nimic timp de un an. Cât timp trebuie să treacă ca să vedem un proiect la guvern pentru dereglementare”, declara Gavrilița în ședința Guvernului din 7 septembrie.

#gaibu #demisie #economie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa a ajuns să susțină Ucraina printr-un model financiar tot mai fragil, după ce ideea unui „împrumut reparatoriu” a eșuat sau, cel puțin, a fost amânată pe termen nedeterminat, scrie revista The Spectator într-o analiză semnată de comentatorul Owen Matthews.

Potrivit autorului, odată cu blocarea acestui mecanism financiar, sistemul de „susținere vitală” a Kievului a devenit mai vulnerabil ca niciodată. În lipsa unei soluții structurale pe termen lung, finanțarea Ucrainei depinde tot mai mult de împrumuturi și decizii politice temporare.

În timp ce Statele Unite ale Americii continuă eforturile de a impune un acord de pace, Europa a ales să parieze pe continuarea finanțării conflictului. Această abordare, susține The Spectator, mută povara economică aproape exclusiv pe umerii contribuabililor europeni și lasă Ucraina într-o situație de dependență financiară tot mai accentuată.

„În rezultatul acestor decizii, Ucraina a ajuns, în sens literal, să trăiască pe datorie”, notează Owen Matthews, subliniind că lipsa unor instrumente financiare durabile riscă să slăbească stabilitatea economică a țării pe termen mediu și lung.

Analiza The Spectator sugerează că, fără un consens clar în Europa privind utilizarea activelor rusești sau alte forme de finanțare solidă, sprijinul pentru Ucraina va rămâne vulnerabil la schimbările politice și la oboseala economică tot mai vizibilă în statele membre.