Misterul demisiei lui Gaibu! Slusari: S-a isterizat că vrea la ANRCETI cu un salariu de 60 mii de lei

Sergiu Gaibu a demisionat din funcția de ministru a Economiei. Președintele Asociației Forța Fermierilor, Alexandr Slusari că „după 6 luni de vorbărie vizavi de remanieri, muntele a născut un șoarece și o fisură tot mai mare pe interior guvernării”

„Am înțeles acum exact ce înseamnă schimbare шило на мыло. Asta cănd în locul unui Gaibu vine altu Alaiba. Primul personaj este cel care timp de 15 luni s-a luptat cu zonele economice libere, și-a bătut joc de producătorii autohtoni și a chemat populația să se adapteze la scumpiri, deși personal a făcut zilele recente isterici că să fie transferat cu titlu de sinecură la ANRCETI cu salariul de 60 mii lei”, spune Slusari.

Sergiu Gaibu a demisionat astăzi din funcția de ministru al Economiei, anunțul a fost făcut în debutul ședinței Guvernului.

Gaibu a fost criticat anterior chiar de premierul Gavrilița pentru activitatea ineficientă. Aceasta i-a reproșat că timp de un an nu a făcut nimic pentru dereglementarea activității businessului.

„(…)Vorbim de acest pașaport albastru pentru domeniul HoReCa. Dle Gaibu (Sergiu Gaibu, ministrul Economiei n.r) vorbim de dereglementare. Dar nu s-a întâmplat nimic timp de un an. Cât timp trebuie să treacă ca să vedem un proiect la guvern pentru dereglementare”, declara Gavrilița în ședința Guvernului din 7 septembrie.

#gaibu #demisie #economie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernul urmează să voteze în ședința de miercuri o nouă modificare a Programului de repartizare a mijloacelor Fondului rutier pentru anul 2025, document care arată o redistribuire a banilor publici, cu accent clar pe întreținere curentă și mai puțin pe reabilitare strategică a infrastructurii rutiere.

Potrivit proiectului, Fondul rutier ajunge la 2,598 miliarde lei, însă peste 2,08 miliarde lei (aproape 80%) sunt direcționați exclusiv pentru întreținerea drumurilor, în timp ce investițiile și dezvoltarea infrastructurii rămân secundare.

Cea mai mare parte a banilor se duc pe: plombări, colmatarea fisurilor, badijonări și lucrări cosmetice la asfalt, lucrări repetate la aceleași tronsoane „selective”, fără soluții durabile, întreținerea de vară și iarnă, care cumulativ depășește 659 milioane lei. În paralel, doar 434 milioane lei sunt prevăzute pentru reconstrucții, reabilitări și reparații capitale, adică exact lucrările care ar putea reduce cheltuielile de întreținere pe termen lung.

Documentul mai arată că 159 milioane lei sunt direcționați către gestionarea drumurilor publice, inclusiv cheltuieli administrative, litigii și funcționarea Î.S. „Administrația de Stat a Drumurilor”, aflată în proces de reorganizare.