Modelul economic al Chinei care a dus ţara de la sărăcie la statutul de mare putere pare să se fi stricat

Analiştii previzionează că Beijingul va efectua cele mai mari reduceri din acest an la două dintre ratele sale de bază la credite, în timp ce presiunea asupra factorilor de decizie şi a băncilor pentru a inversa tendinţa de încetinire a ritmului şi pentru a revigora cererea în scădere în a doua cea mai mare economie a lumii, scrie FT.

Banca Populară a Chinei urmează să anunţe reduceri ale ratelor de bază ale împrumuturilor pe un an şi pe cinci ani, care afectează costurile de împrumut pentru întreprinderi şi gospodării, în cadrul unei reuniuni lunare de luni, după ce săptămâna trecută a efectuat o reducere surprinzătoare a ratei de finanţare pe termen mediu.

Factorii de decizie politică de la Beijing s-au străduit să contracareze o serie de provocări de la ridicarea restricţiilor pandemice la începutul anului, inclusiv o încetinire a sectorului imobiliar, exporturi mai slabe, un şomaj record în rândul tinerilor şi deflaţia preţurilor, în condiţiile în care încrederea consumatorilor scade.

Majoritatea economiştilor intervievaţi de Bloomberg se aşteaptă ca LPR pe un an, care stă la baza împrumuturilor ipotecare, să fie redusă cu 15 puncte de bază, cea mai mare marjă din ianuarie 2022. O reducere similară a ratei la cinci ani ar fi cea mai mare din ultimul an. Ratele LPR sunt în prezent de 3,55% şi, respectiv, 4,2%.

Economiştii intervievaţi au fost unanimi în a anticipa o reducere a LPR, care urmează de obicei unei reduceri a facilităţii de creditare pe termen mediu. Rata MLF, care gestionează lichidităţile din sectorul bancar, este acum de 2,5%, cea mai mică de la lansarea sa în 2014, după reducerea de săptămâna trecută.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#criză #economie #china

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Christine Lagarde, președinta Băncii Centrale Europene (BCE), vrea ca UE să renunțe la Visa, Mastercard și să creeze o platformă proprie pentru Europa, ceea ce ea numește: „Drumul spre independență”. Invitată în cadrul emisiunii “The Pat Kenny Show”, Lagarde a subliniat dependența Europei de infrastructura străină de plăți digitale. „Visa, MasterCard, PayPal și Alipay sunt toate controlate de companii americane sau chineze,” a remarcat ea, adăugând că „trebuie să ne asigurăm că există o ofertă europeană”.

Christine Lagarde, președinta Băncii Centrale Europene (BCE), a lansat un apel pentru o revoluție a plăților, și a menționat necesitatea ca Europa să rupă dependența de giganții americani și chinezi, precum: Visa, Mastercard, PayPal și Alipay. Ea a subliniat că dezvoltarea unor soluții proprii ar reprezenta un pas important spre independența financiară a continentului, asigurându-i suveranitatea în acest domeniu esențial.

Christine Lagarde a subliniat că o piață de capital complet unificată ar putea deschide calea către o integrare fiscală mai profundă în Europa, având un impact semnificativ asupra economiei, cu o valoare adăugată potențială de până la 3.000 de miliarde de euro pe an, scriu editorii de la Business Today, citat de romaniatv.ro.

În timpul emisiunii “The Pat Kenny Show”, Christine Lagarde a subliniat fragilitatea Europei în fața dependenței de infrastructura străină de plăți digitale, evidențiind necesitatea unui sistem propriu care să asigure suveranitatea financiară a continentului.

„Visa, MasterCard, PayPal și Alipay sunt toate controlate de companii americane sau chineze”, a remarcat ea, argumentând: „Ar trebui să ne asigurăm că există o ofertă europeană”.

Ideea unei piețe unice de capital în toate statele membre ale Uniunii Europene capătă din nou importanță în contextul revitalizării Uniunii piețelor de capital (CMU), o inițiativă pe termen lung a UE. Obiectivul principal al CMU este de a crea o piață integrată de capital, care să faciliteze fluxul mai eficient de investiții și economii în cadrul blocului comunitar. Prin această inițiativă, se dorește oferirea unui acces mai bun al întreprinderilor la surse de finanțare și, totodată, furnizarea cetățenilor cu instrumente de economisire mai eficiente și accesibile.

Christine Lagarde a corelat progresele realizate în cadrul Uniunii piețelor de capital (CMU) cu o integrare economică mai profundă, subliniind că aceasta ar putea reduce presiunea asupra politicii monetare și ar crea fundamentul pentru o viitoare uniune fiscală. Deși estimările privind valoarea adăugată anuală de 3.000 de miliarde de euro provin dintr-o postare pe Reddit, care a fost citată pe larg, surse oficiale sugerează un impact mai moderat, dar încă semnificativ, pentru economia europeană.

Conform Serviciului de Cercetare al Parlamentului European (EPRS), o integrare economică mai profundă ar putea adăuga un PIB suplimentar de peste 2,8 trilioane de euro până în 2032, dintre care cel puțin 321 de miliarde de euro ar proveni din finalizarea Uniunii economice și monetare. Cu toate acestea, construirea unei alternative europene la giganții Visa și Mastercard se confruntă cu provocări semnificative, atât din punct de vedere tehnologic, cât și din perspectiva reglementărilor și a cooperării între statele membre.

Totuși, dezvoltarea unei alternative europene la Visa și Mastercard se confruntă cu o serie de provocări semnificative. Printre acestea se numără:

– Comisioanele interbancare mai scăzute din Europa, care fac dificilă atingerea unui nivel de profitabilitate sustenabil.
– Necesitatea unor investiții inițiale considerabile pentru a construi o infrastructură capabilă să concureze cu cea a marilor jucători internaționali.
– Obstacolele legate de schimbarea comportamentului consumatorilor și comercianților, precum și de convingerea băncilor să susțină implementarea unui nou sistem.
– Complexitatea tehnică, în special în domeniul securității, protecției împotriva fraudelor și asigurării compatibilității transfrontaliere.
– Provocările legate de guvernanță și coordonare, întrucât statele membre și instituțiile europene trebuie să colaboreze pentru a alinia execuția și supravegherea sistemului.