Modificarea legii bugetului de stat pentru 2023 votată cu un deficit de peste 18 miliarde de lei

Parlamentul a aprobat proiectul de modificare a Legii bugetului de stat pentru anul 2023, în cea de-a doua lectură.

Modificările se referă la majorarea intrărilor de granturi externe și direcționarea acestora spre măsurile de dezvoltare a economiei naționale, în special pentru suplinirea Fondului rutier, Fondului național de dezvoltare regională și locală, Fondului național de dezvoltare a agriculturii și mediului rural și programelor de susținere a întreprinderilor mici și mijlocii.

Astfel, veniturile și cheltuielile bugetului de stat se propun a fi majorate cu 1,406 miliarde de lei. Respectiv, veniturile se vor majora până la 66,274 miliarde de lei, iar cheltuielile – până la 84,602 miliarde de lei. Modificările operate la partea de venituri și cheltuieli ale bugetului de stat nu vor avea impact asupra soldului (deficitului) bugetului de stat pentru anul 2023, vor fi operate modificări a structurii surselor de finanțare a deficitului bugetului de stat. Astfel, deficitul bugetar rămâne neschimbat față de cel aprobat și va constitui 18,327 miliarde de lei.

Cele mai semnificative majorări la cheltuieli s-au înregistrat la servicii în domeniul economiei, în special destinate pentru Fondul rutier, și la gospodăria de locuințe și gospodăria serviciilor comunale. Pentru susținerea întreprinderilor mici și mijlocii, inclusiv programul „373”, prin programele ODA vor fi direcționate 338 de milioane de lei; pentru majorarea Fondului național de dezvoltare regională și locală – 320 de milioane de lei în scopul implementării proiectelor în cadrul programului „Satul European”; pentru majorarea Fondului național pentru dezvoltarea agriculturii și a mediului rural – 100 de milioane de lei.

Sunt prevăzute și majorări de cheltuieli pentru implementarea măsurilor în domeniile culturii, sportului și tineretului, educației, sănătății.

Totodată, începând cu 1 iunie au fost implementate unele măsuri de politică salarială, care și-au găsit reflectarea în proiectul de modificare a bugetului.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#modificare #buget #lege

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Șapte petroliere cu țiței non-rusesc au fost contractate de compania petrolieră slovacă Slovnaft, parte a grupului ungar MOL Group, pentru a asigura aprovizionarea rafinăriei din Bratislava după oprirea livrărilor de petrol rusesc prin conducta „Druzhba”.

Anunțul a fost făcut de directorul general al Slovnaft, Gabriel Szabo, care a precizat că încărcăturile provin din Arabia Saudită, Kazahstan, Norvegia și Libia. Petrolul va fi livrat în portul croat Omišalj și transportat ulterior prin conducta „Adria”, în baza unui contract încheiat cu operatorul croat JANAF.

Decizia vine după ce Ucraina a oprit, la 27 ianuarie, tranzitul petrolului rusesc prin conducta „Druzhba”, invocând avarii provocate de atacuri rusești. În urma întreruperii, rafinăriile grupului MOL din Ungaria și Slovacia – ultimele din Uniunea Europeană care mai primeau țiței rusesc prin această rută și beneficiau de derogare de la embargoul european – s-au confruntat cu dificultăți majore de aprovizionare.

Potrivit conducerii Slovnaft, livrările alternative vor permite reluarea activității la capacitate maximă a rafinăriei din Bratislava începând cu luna aprilie. Până atunci, instalația va funcționa la capacitate redusă, folosind petrol din rezervele strategice ale Slovaciei. Guvernul slovac a aprobat deja un împrumut de 250.000 de tone din rezerva de stat pentru a menține operațiunile în următoarea perioadă.

Situația a generat tensiuni politice. Premierul ungar Viktor Orban a acuzat Ucraina de „șantaj”, susținând că oprirea fluxurilor obligă Ungaria să recurgă la rezervele strategice. La rândul său, premierul slovac Robert Fico a declarat că, dacă blocajul are motive politice, acesta ar putea afecta sprijinul Bratislavei pentru aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană.

Autoritățile de la Kiev resping acuzațiile. Un purtător de cuvânt al Ministerului de Externe ucrainean a afirmat că întreruperea a fost cauzată de un atac cu drone rusești asupra infrastructurii și a subliniat că Ucraina rămâne „un stat de tranzit de încredere”.

În paralel, Ungaria și Slovacia au solicitat Comisiei Europene să analizeze posibilitatea utilizării unei rute maritime alternative pentru achiziția de petrol rusesc, în cazul în care livrările prin conducte nu pot fi reluate. Ministerul Economiei din Croația a transmis însă că sistemul său de conducte poate transporta volume suplimentare doar dacă petrolul nu este de origine rusă.

Slovnaft exportă carburanți în mai multe state vecine, inclusiv Cehia, Ungaria și Ucraina, iar reducerea temporară a exporturilor este una dintre măsurile luate pentru a proteja piața internă în contextul crizei de aprovizionare.