Modificarea legii bugetului de stat pentru 2023 votată cu un deficit de peste 18 miliarde de lei

Parlamentul a aprobat proiectul de modificare a Legii bugetului de stat pentru anul 2023, în cea de-a doua lectură.

Modificările se referă la majorarea intrărilor de granturi externe și direcționarea acestora spre măsurile de dezvoltare a economiei naționale, în special pentru suplinirea Fondului rutier, Fondului național de dezvoltare regională și locală, Fondului național de dezvoltare a agriculturii și mediului rural și programelor de susținere a întreprinderilor mici și mijlocii.

Astfel, veniturile și cheltuielile bugetului de stat se propun a fi majorate cu 1,406 miliarde de lei. Respectiv, veniturile se vor majora până la 66,274 miliarde de lei, iar cheltuielile – până la 84,602 miliarde de lei. Modificările operate la partea de venituri și cheltuieli ale bugetului de stat nu vor avea impact asupra soldului (deficitului) bugetului de stat pentru anul 2023, vor fi operate modificări a structurii surselor de finanțare a deficitului bugetului de stat. Astfel, deficitul bugetar rămâne neschimbat față de cel aprobat și va constitui 18,327 miliarde de lei.

Cele mai semnificative majorări la cheltuieli s-au înregistrat la servicii în domeniul economiei, în special destinate pentru Fondul rutier, și la gospodăria de locuințe și gospodăria serviciilor comunale. Pentru susținerea întreprinderilor mici și mijlocii, inclusiv programul „373”, prin programele ODA vor fi direcționate 338 de milioane de lei; pentru majorarea Fondului național de dezvoltare regională și locală – 320 de milioane de lei în scopul implementării proiectelor în cadrul programului „Satul European”; pentru majorarea Fondului național pentru dezvoltarea agriculturii și a mediului rural – 100 de milioane de lei.

Sunt prevăzute și majorări de cheltuieli pentru implementarea măsurilor în domeniile culturii, sportului și tineretului, educației, sănătății.

Totodată, începând cu 1 iunie au fost implementate unele măsuri de politică salarială, care și-au găsit reflectarea în proiectul de modificare a bugetului.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#modificare #buget #lege

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Autoritățile din Republica Moldova și echipa FMI au ajuns la un acord la nivelul personalului privind politicile necesare pentru finalizarea celei de-a șasea evaluări sub cadrul Extins al Facilității de Credit și al Fondului Extins (ECF/EFF) și a celei de-a doua evaluări sub cadrul Facilității de Reziliență și Sustenabilitate (RSF).

Recuperarea economică din Moldova este în plină desfășurare, cu o creștere estimată de 2,6% pentru acest an și de 3% pentru anul viitor. Deficitul fiscal este prognozat să scadă de la 5,2% în 2023 la 4,4% în 2024 și 4,0% în 2025. În ciuda unor rezultate cuantitativ bune, implementarea reformelor structurale a întâmpinat întârzieri.

„Autoritățile din Republica Moldova și echipa FMI au ajuns la un acord la nivelul personalului privind politicile pentru finalizarea celei de-a șasea evaluări a programelor Moldovei sub ECF/EFF și a celei de-a doua evaluări sub RSF. Acordul urmează să fie aprobat de conducerea FMI și de Consiliul Executiv. Finalizarea evaluărilor va permite o alocare de 111,4 milioane DSP (aproximativ 148,3 milioane USD), ceea ce va aduce totalul decontărilor sub programele în derulare la aproximativ 810 milioane USD”, se arată în mesajul FMI.

Recuperarea după efectele adverse ale războiului din Ucraina și șocurile prețurilor energetice este în curs. Creșterea este estimată la 2,6% în 2024 și 3% în 2025, susținută de cererea internă robustă. Inflația a rămas în mare parte în cadrul coridorului țintă de 5 ± 1,5% al Băncii Naționale a Moldovei începând din octombrie 2023. Riscurile negative rămân ridicate, în principal legate de războiul din Ucraina și posibile noi șocuri energetice. În schimb, progresul mai rapid în reformele structurale, inclusiv în cadrul Planului de Creștere al UE, și evoluțiile constante pe calea aderării la UE reprezintă riscuri pozitive.

„Revizuirea în scădere a deficitului fiscal pentru 2024 și 2025 la 4,4%, respectiv 4,0% din PIB, reflectă venituri mai mari decât cele prognozate, susținute de creșterea salariilor și importurilor. Cheltuielile guvernamentale au rămas, în general, neschimbate, cu un reechilibru favorabil investițiilor pentru anul viitor. „Deși performanțele cuantitative au fost bune, implementarea reformelor structurale a fost inegală. Autoritățile au finalizat condiționalitățile legate de incluziunea financiară, sectorul asigurărilor și întreprinderile de stat, iar amendamentele legale pentru consolidarea autonomiei și guvernanței Băncii Naționale a Moldovei urmează să fie prezentate Parlamentului în curând. Acțiunile convenite pentru înființarea Curții Anticorupție și pentru asigurarea personalului adecvat la Procuratura Anticorupție sunt în așteptare. De asemenea, trecerea de la subvențiile energetice acordate prin facturi la transferuri bănești țintite a avut loc la timp pentru sezonul de încălzire actual. Alte măsuri de reformă din cadrul RSF sunt în desfășurare, dar vor necesita mai mult timp pentru a fi finalizate. „Examinarea evaluărilor de către Consiliul Executiv al FMI este programată pentru mijlocul lunii decembrie. Programul este așteptat să includă două evaluări suplimentare și să se finalizeze în octombrie 2025”, conchide FMI.