Mold-street: Palatulul lui Stati, părăsit, din centrul Chișinăului a fost vândut. Cine este cumpărătorul

Clădirea nefinalizată din centrul Capitalei, construită de o companie a miliardarului Anatolie Stati, a fost vândută în cadrul unei licitații cu câteva necunoscute.

Este vorba despre blocul cu nouă etaje de pe bulevardul Ștefan cel Mare, 150, amplasat chiar vizavi de grădina publică Ștefan cel Mare, scrie mold-street.com.

Construcția acestuia a început încă în 2010 și, după o schimbare de proprietar, în 2016, a fost preluată de Moldindconbank pentru neachitarea creditelor.

Noul proprietar este Nova Lines Inc, o companie IT locală, care are unic asociat pe Mihai Sava. Schimbarea proprietarului a fost deja înregistrată la Agenția pentru Servicii Publice (ASP).

Erau doritori să dea și 10 mil. de euro

Mold-street.md a aflat că o altă companie locală de construcție era gata să ofere pentru imobil exact cât a cerut banca – 10 milioane de euro (cu TVA), oferind și dovezi de deținere și proveniență a acestei sume.

Cu toate acestea, surse care au dorit să rămână anonime, susțin că imobilul ar fi fost vândut de bancă la un preț de 9 milioane de euro companiei Nova Lines Inc.

Cumpărătorul nu infirmă, dar nici nu confirmă suma de 9 milioane. Administratorul Nova Lines Inc, Denis Madraburcă, ne-a spus că deocamdată nu oferă detalii pe marginea tranzacției, dar și a planului de investiții în noua achiziție.

Și Moldindconbank nu a oferit deocamdată detalii din culisele tranzacției. Compania de PR, contractată de bancă pentru servicii de comunicare, ne-a asigurat că a transmis conducerii Moldindconbank întrebările noastre, doar că până în momentul publicării materialului instituția nu a oferit nicio informație.

Din America, revine în Moldova?

Firma Nova Lines Inc SRL a fost fondată în aprilie 2018 de Liuba Tcacenco și avea inițial denumirea de Pro Solutions Company SRL. Anul trecut aceasta și-a schimbat numele dar și fondatorul.

Mihai Sava, noul proprietar al firmei, respectiv și a terenului și clădirii, comparabile cu suprafața Parlamentului Republicii Moldova, apare ca asociat și administrator la o firmă cu același nume din Chicago, SUA.

Specializată în prelucrarea datelor, administrarea paginilor web si activităţi conexe, dar și rezidentă a IT Park, Nova Lines Inc din Moldova a raportat anul trecut 35 de angajați, venituri de 21,8 milioane lei și un profit de 9,2 milioane lei. În 2019 avea vânzări de aproape 6 milioane de lei și pierderi de 375.000 lei.

Într-un interviu publicat în 2019, Mihai Sava spunea că a făcut primii pași în afaceri peste ocean.

În 2007, a fost printre primii studenți moldoveni, beneficiari ai „Work and Travel”, program care l-a adus la Chicago. Se laudă că a trecut toată ierarhia vieții – de la chelner până la șofer de track și specialist în montarea parchetului. La doar 25 de ani și-a cumpărat primul camion ca acum să fie proprietarul a o sută de mașini de mare tonaj, care circulă sub brandul Nova Lines.

Am încercat să aflăm chiar de la el care sunt planurile pentru Moldova, dar la mesajele trimise pe rețelele sociale nu a răspuns.

Menționăm că firma IT din Moldova nu are pagină WEB și nici date de contact precum telefon, adresă de mail, iar adresa juridică este într-un apartament. Lipsesc acestEa și pe pagina IT Park, al cărui rezident este compania.

Simbol al lucrurilor lăsate baltă

Clădirea edificată pe 22 de ari de teren, chiar peste drum de monumentul lui Ștefan cel Mare, are o suprafață la sol de 1.640 de metri pătrați, iar în interior – aproape 10.750 de metri pătrați (pentru comparație, clădirea Parlamentului Republicii Moldova are suprafața de 10.950 de metri pătrați).

În 11 ani nu s-a reușit decât executarea a 60% din volumul lucrărilor. Conform proiectului, imobilul trebuia să aibă spații comerciale, oficii, parcări și apartament Pentahouse.

Ascom-Grup a cedat șantierul companiei Ozi Grup, care este afiliată grupului Ascom, dar proprietar apare Elena Ozerov. În prezent Ozi Grup este în procedură de insolvabilitate, ca şi alte companii afiliate lui Stati, inclusiv Ascom Grup.

În 2016, Moldinconbank a preluat imobilul în contul datoriilor pe care le avea compania, ca urmare a nerambursării creditelor și apoi l-a scos la mezat.

#bloc #vandut #companie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa se pregătește să lanseze o alternativă proprie la rețeaua socială X, într-un context marcat de tensiuni tot mai vizibile între Uniunea Europeană și Statele Unite. Noua platformă, denumită W, este prezentată drept un spațiu digital construit pe valori europene, cu accent pe identitatea utilizatorilor, protecția datelor și combaterea dezinformării.

Potrivit informațiilor apărute în presa europeană, W își propune să funcționeze pe principiul „We” (Noi), punând în centrul său comunitatea și responsabilitatea. Utilizatorii vor fi obligați să își verifice identitatea prin documente oficiale și validare foto, o măsură menită să reducă fenomenul conturilor false și al boților care influențează dezbaterile publice online.

Proiectul este susținut de un consiliu consultativ format din foști miniștri și reprezentanți ai mediului de afaceri, în special din state nordice, iar conducerea este asigurată de Anna Zeiter, expertă în protecția datelor, cu o carieră îndelungată în industria tehnologică. Aceasta a explicat că litera „W” reflectă două concepte-cheie: valori și utilizatori verificați, subliniind că platforma va respecta strict legislația europeană privind confidențialitatea și securitatea datelor.

Datele utilizatorilor vor fi găzduite exclusiv în Europa, de companii europene, iar infrastructura va fi una descentralizată. Inițiatorii proiectului susțin că obiectivul este crearea unei rețele sociale care să combine libertatea de exprimare cu responsabilitatea și transparența, într-un cadru democratic clar.

Platforma a fost prezentată oficial în cadrul Forumului Economic Mondial de la Davos, unde a atras atenția analiștilor și jurnaliștilor internaționali. W nu este încă disponibilă publicului larg, însă lansarea efectivă este așteptată în lunile următoare.

Inițiativa apare pe fundalul unor dispute mai vechi dintre Bruxelles și marile companii americane de tehnologie, acuzate de autoritățile europene că nu respectă suficient regulile privind transparența, protecția datelor și combaterea conținutului nociv. În acest context, tot mai multe voci politice europene susțin necesitatea dezvoltării unor platforme digitale proprii, care să reflecte valorile și regulile Uniunii Europene.