Moldindconbank – mereu alături de antreprenori, acum și prin programul „373”

Moldindconbank invită antreprenorii să aplice pentru credite investiționale cu o dobândă accesibilă, în cadrul programului guvernamental „373”, lansat de Guvern la sfârșitul lunii iunie 2023.

Prin aderarea din start la acest program, Moldindconbank ajută clienții săi, întreprinderile mici și mijlocii, să-și dezvolte o afacere prosperă acasă, în Republica Moldova, asigurându-le rapid cu mijloacele financiare necesare, în condiții preferențiale.

Avantajele oferite afacerii tale:

Obții până la 15 000 000 MDL sau echivalentul în USD/EUR
Termen: până la 7 ani
Dobândă: 7% pentru creditul în lei și 3% în valută
Perioadă de grație: până la 3 ani
Contribuție proprie: doar 10% din valoarea proiectului investițional
Garanție: până la 40% din valoarea creditului, dacă nu dispui de suficient gaj
Fără comision de rambursare anticipată
Ai scutire la comisioanele bancare aferente creditului
Fără pre-aprobare din partea instituțiilor de stat.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Aplică acum pentru un credit investițional, dacă ai o afacere în:

Agricultură, silvicultură
Industria prelucrătoare
Producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat
Distribuția apei, salubritate, gestionarea deșeurilor, activități de decontaminare
Transport și depozitare
Cazare și alimentație publică etc.

Moldindconbank se implică activ în susținerea și promovarea mediului de afaceri din Republica Moldova, fiind prima opțiune pentru cei care au nevoie de capital pentru business aici și acum. Iar suportul acordat este răsplătit de către clienți prin fidelitate și încredere.

Ai nevoie de o susținere financiară? Te așteptăm cu drag la Moldindconbank. Împreună putem da un nou impuls afacerii tale și economiei țării!

Moldindconbank – mereu alături!

#program 373 #Moldindconbank #antreprenori #credit

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova rămâne una dintre puținele țări din lume unde banii trimiși de cetățenii plecați la muncă peste hotare au o pondere uriașă în economie. Potrivit studiului „100 cele mai presante probleme ale Republicii Moldova” realizat de IDIS „Viitorul”, numărul moldovenilor care lucrează în străinătate îl depășește pe cel al angajaților oficiali din țară, iar remitențele continuă să fie un pilon al Produsului Intern Brut (PIB).

În ultimii 15 ani, sumele trimise de diaspora au depășit valoarea totală a salariilor plătite în interiorul țării, iar timp de un deceniu, ele au fost chiar mai mari decât veniturile obținute din exporturi. Datele Băncii Naționale arată că transferurile nete de valută au însumat 1,74 miliarde USD în 2022, 1,62 miliarde USD în 2023 și 1,60 miliarde USD în primele nouă luni din 2024.

Totuși, experții IDIS subliniază că cifrele oficiale nu reflectă volumul real al banilor trimiși acasă. Mulți moldoveni preferă metode alternative — aduc bani personal, trimit prin rude sau utilizează carduri emise în străinătate, dar folosite în Republica Moldova. Un indicator mai realist îl reprezintă vânzările nete de valută realizate de persoanele fizice, care includ toată valuta schimbată în țară, indiferent de cum a fost adusă.

Astfel, potrivit BNM, vânzările nete de valută s-au ridicat la 2,47 miliarde USD în 2022, 2,85 miliarde USD în 2023 și 3,10 miliarde USD la sfârșitul trimestrului III din 2024 – cu aproximativ 1,5 miliarde USD mai mult decât transferurile oficiale, ceea ce confirmă că o parte considerabilă a remitențelor circulă pe canale informale.

În ansamblu, volumul total al remitențelor a crescut spectaculos de la 153 milioane USD în anul 2000 la peste 2,8 miliarde USD în 2023, iar sumele cumulate din ultimele două decenii însumează zeci de miliarde de dolari – echivalentul mai multor bugete anuale ale Republicii Moldova.

Raportul IDIS arată totuși o scădere a contribuției diasporei la Bugetul Public Național (BPN). Dacă între 2010–2014 remitențele reprezentau 22,1% din BPN (37,6 miliarde lei), în perioada 2015–2019 ponderea a coborât la 16,6% (43,8 miliarde lei), iar între 2020–2024 a ajuns la 13,4% (58,7 miliarde lei). Chiar și așa, un leu din șapte din bugetul statului provine indirect din contribuțiile diasporei, sub formă de taxe și impozite plătite din consumul alimentat de remitențe.