Moldindconbank te îndeamnă să întâmpini sărbătorile de iarnă cu depozitul generos „Colind”

E timpul să ne bucurăm de primii fulgi și de atmosfera feerică a sărbătorilor de iarnă! Moldindconbank e gata să lumineze aceste sărbători cu depozitul „Colind”, pe care îl lansează tradițional la început de decembrie.

Deschide un depozit „Colind” în orice sucursală Moldindconbank, cu o rată a dobânzii fixă în primele 6 luni, pe care o poți primi pe card sau la contul curent.

Poți deschide depozitul în lei moldovenești, dolari sau euro, pe o perioadă de până la 36 de luni. Iar rata dobânzii diferă în funcție termenul și de valuta depunerii: de la 18% la 23% pentru lei și de la 3% la 3,7% pentru dolari sau euro.

Suma minimă a depozitului este de 50 000 de lei (2 500 de dolari sau euro). Astfel, în cazul unui depozit de 50 000 de lei, pe un termen de 36 de luni, dobânda achitată va fi de 33 465 de lei.

Depozitul îți oferă posibilitatea de a completa în primele 3 luni ale termenului, precum și posibilitatea retragerii parțiale în limita a 10% din suma depusă! Mai mult ca atât, dacă te razgîndești, și închizi anticipat depozitul după 12 luni, îți achitam 60% din dobânda calculată!

Și pentru că suntem în decembrie, luna darurilor, Moldindconbank oferă cadouri garantate pentru fiecare client care își va deschide un depozit Colind.

Moldindconbank – mereu alături!

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește-ne pe TELEGRAM!

#dobanda fixa #depozit #colind #Moldindconbank

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Circa 200 de primari din toate regiunile Republicii Moldova au lansat critici la adresa modului în care este promovată reforma administrației publice locale, avertizând asupra riscului de lichidare a primăriilor și de afectare a autonomiei locale. Poziția a fost exprimată în cadrul ședinței extinse a Consiliului de Administrare al Congresului Autorităților Locale din Moldova (CALM).

Aleșii locali susțin că procesul este grăbit și lipsit de consens, iar consultările anunțate de autorități ar fi, în realitate, „o formalitate”. Președinta CALM, Tatiana Badan, a cerut ca reforma să fie clară, etapizată și construită pe dialog real cu comunitățile.

Critici și mai dure au venit din teritoriu. Primarul municipiului Bălți, Alexandr Petcov, a afirmat că Guvernul nu a reușit să asigure consensul necesar și că reprezentanții Cancelariei de Stat participă la discuții fără o strategie coerentă și fără fundamentare științifică, limitându-se la mesaje generale despre „primării puternice”.

Mai mulți edili au avertizat că primăriile sunt puse sub presiune. Primarul satului Bîrnova, Valeriu Scutelnic, a declarat că reprezentanți ai Guvernului ar transmite în teritoriu că localitățile care nu se amalgamează riscă să rămână fără finanțări. Acesta a insistat că doar populația, prin referendum, poate decide eventuale comasări.

Edilii au contestat și criteriile demografice vehiculate. Vicepreședintele CALM, Victor Gori, a ironizat pragul de populație propus: „Să înțelegem că 1500 sunt oameni, dar 1499 nu mai sunt oameni și nu mai au aceleași drepturi?”. Potrivit datelor prezentate, aproximativ 700 din cele 898 de primării au reușit deja să atragă fonduri din proiecte naționale și internaționale.

Au fost semnalate și probleme concrete generate de reforme conexe. Un primar a relatat că, după modificările din sistemul serviciilor publice, „ne rugăm să nu moară nimeni în zilele de odihnă”, deoarece certificatul de deces poate fi obținut doar luni la centrul raional.

Unii aleși locali au mers mai departe și au sugerat că problema nu este numărul primăriilor, ci structura administrativă de nivel superior. Primarul din Cîrpești, Ion Bîzu, a afirmat că Republica Moldova ar avea „prea mulți deputați și prea multe raioane, nu prea multe primării”.

În final, CALM a adoptat, cu o singură abținere, o declarație oficială prin care cere stoparea grabei în promovarea reformei, eliminarea presiunilor politice, administrative sau financiare asupra primarilor și reluarea dialogului real cu autoritățile locale. De asemenea, organizația solicită descentralizare fiscală reală și resurse adecvate pentru administrația publică locală.