Moldindconbank, una dintre cele mai eficiente bănci din Moldova

Moldindconbank este una dintre cele mai eficiente instituții bancare din țara noastră, situație confirmată de cei mai recenți indicatori economici. Potrivit unui raport al Doverie – United Holding AD din Bulgaria, Moldindconbank deține prima poziție la următorii indicatori – carduri bancare, transfer de bani, rețea de sucursale.

Investitorul bulgar notează că, la sfârșitul trimestrului trei din 2021, subsidiara sa, Moldindconbank, și-a sporit profitul net cu 64,02%, comparativ cu aceeași perioadă din anul trecut. Este vorba despre o sumă de peste 460 de milioane de lei. În același timp, venitul din exploatare net a ajuns la mai mult de 1,018 milioane de lei sau cu 27,38% mai mult decât în trimestrul trei din 2020. Banca operată de investitori din Bulgaria a înregistrat și cei mai buni indicatori ai rentabilității activelor (ROA) și ai capitalului (ROE) – 1,97% și, respectiv, 11,86%.

Doverie – United Holding AD mai notează că, în aceeași perioadă, mărimea activelor băncii a crescut la 23 331 736 562 lei, iar suma depozitelor atrase a fost de 18 096 989 151 lei. ”Banca rămâne în continuare unul dintre liderii sistemului bancar din Moldova, cu o cotă de piață de peste 20%”, se mai arată în raportul investitorului bulgar.

Aceleași date confirmă că s-a îmbunătățit și calitatea portofoliului de credite. În septembrie 2021, ponderea împrumuturilor neperformante s-a redus până la o rată de 5,83%.

Președintele Comitetului de conducere al Moldindconbank, Nikolay Borissov, a menționat că rezultatele obținute sunt efectul noii strategii a băncii, orientate spre client, creșterea permanentă a calității și diversificării serviciilor oferite. ”Scopul nostru este să devenim alegerea clienților – atât corporativi, cât și a persoanelor fizice, care apreciază produse inovative, comode, care îi ajută să economisească timp și bani, le oferă confort și siguranță la efectuarea tranzacțiilor”, a explicat Nikolay Borissov.

Transformările calitative din sistemul bancar al Republicii Moldova, inclusiv de la Moldindconbank, au fost evidențiate și de către guvernatorul Băncii Naționale a Moldovei (BNM), Octavian Armașu, într-un interviu pentru Agerpres. ”Astăzi, noi avem circa 90 de procente din active bancare deţinute de investitori europeni, investitori buni. Alt aspect care s-a făcut: s-a îmbunătăţit guvernanţa în bănci, cadrul de reglementare în băncile comerciale şi astăzi noi avem în bănci o calitate mult mai înaltă a managementului”, a exemplificat șeful BNM.

#MICB

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia globală este așteptată să înregistreze o creștere de aproximativ 3,1% în 2026, însă această evoluție aparent stabilă ascunde presiuni tot mai mari asupra sistemului economic mondial, arată Raportul Global de Prognoză 2026, realizat pe baza a peste 2.000 de evaluări ale experților.

Inflația se temperează în unele regiuni, dar rămâne ridicată în altele, în timp ce guvernele dispun de mult mai puțin spațiu fiscal și monetar pentru a răspunde unor eventuale șocuri. În același timp, ordinea economică globală construită pe liber schimb și lanțuri de aprovizionare integrate este supusă unei restructurări profunde, generate de tensiuni geopolitice și schimbări de politici economice.

Unul dintre principalele riscuri identificate pentru 2026 este fragmentarea ordinii economice globale. După decenii în care lanțurile de aprovizionare au fost optimizate aproape exclusiv pentru reducerea costurilor, companiile sunt tot mai nevoite să țină cont de riscurile geopolitice, de tarife, sancțiuni și politici industriale precum așa-numitul „friend-shoring”. Astfel, criteriul eficienței economice este adesea înlocuit de cel al siguranței politice. Tot mai multe acorduri comerciale sunt negociate în afara structurilor multilaterale clasice, prin aranjamente bilaterale sau regionale, iar tarifele au devenit un instrument frecvent de confruntare geo-economică. Potrivit datelor Organizației Mondiale a Comerțului, ponderea importurilor statelor G20 afectate de tarife a înregistrat cea mai mare creștere din istoria monitorizării comerciale globale. Deși apar și acorduri noi, precum apropiata ratificare a acordului de liber schimb dintre Uniunea Europeană și Mercosur, comerțul global intră într-o perioadă dificilă de adaptare, fără a se prăbuși complet.

Un al doilea risc major este escaladarea geopolitică între marile puteri, cu potențial de impact economic sever. Războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei în 2022 a demonstrat cât de rapid se pot propaga efectele unui conflict: șocuri energetice, perturbări ale piețelor alimentare, fragmentarea comerțului și creșteri masive ale cheltuielilor militare. Conflictul continuă fără o perspectivă clară de soluționare, iar experții consideră posibilă o intensificare a acestuia în 2026. În paralel, alte zone sensibile, precum Strâmtoarea Taiwan, Orientul Mijlociu, provocările indirecte ale Rusiei la adresa statelor NATO, Coreea de Nord sau tensiunile din Venezuela, sporesc climatul de incertitudine. Chiar și în lipsa unui război deschis, această stare de tensiune determină amânarea investițiilor, creșterea primelor de risc și frânarea creșterii economice.

Al treilea risc major este volatilitatea pieței energiei și dificultățile tranziției energetice. Cererea de electricitate crește rapid, alimentată de dezvoltarea inteligenței artificiale, extinderea centrelor de date, electrificarea transportului și a industriei, exact în momentul în care infrastructura energetică se confruntă cu limitări serioase. În Statele Unite, cererea de electricitate este estimată să crească până în 2030 cu un volum echivalent producției combinate a statelor Texas și California, însă infrastructura necesară nu poate fi construită într-un ritm comparabil. Proiectele de transport al energiei au întârzieri de ani de zile, turbinele pe gaz necesită perioade lungi de livrare, iar centralele nucleare au termene de construcție de peste un deceniu. Acest decalaj dintre cerere și ofertă se traduce deja prin prețuri mai mari la electricitate, investiții amânate sau relocate și riscul ca inclusiv dezvoltarea tehnologiilor digitale să fie limitată de lipsa energiei disponibile.

Concluzia raportului este că economia globală va continua să crească în 2026, însă pe un fundament mult mai fragil decât în trecut. Fragmentarea comerțului, tensiunile geopolitice și constrângerile energetice se potențează reciproc, iar chiar și în absența unor crize majore, nivelul ridicat de incertitudine rămâne un factor care apasă constant asupra investițiilor, comerțului și creșterii economice.