Moldova, aproape ultima în Europa la impozite pe venit: diferență uriașă față de Vest, unde taxele ajung la 60%

16 Feb. 2026, 11:36
 // Categoria: Au Bani // Autor:  Grîu Tatiana
16 Feb. 2026, 11:36 // Au Bani //  Grîu Tatiana

Cotele maxime ale impozitului pe venitul persoanelor fizice arată o diferență regională clară în Europa. Țările nordice și cele din Europa de Vest aplică cele mai ridicate rate, de regulă între 45% și 60%. La polul opus se află mai multe state din Europa de Est, inclusiv Republica Moldova, potrivit unei analize realizate de către Euronews.

Potrivit datelor pentru 2026, cota maximă variază între 10% în România și Bulgaria și 60,5% în Danemarca. Media pentru cele 35 de state europene analizate este de 38,5%.

Cu o cotă maximă de 12%, Republica Moldova se situează pe locul 33 din 35, fiind depășită doar de Bulgaria și România cu 10%. În regiune, Ucraina are o cotă maximă de 19,5%, iar Georgia – 20%, ambele peste nivelul moldovenesc, dar mult sub media europeană, care constituie 38,5%.

Modelul fiscal diferă puternic între regiuni. Țările nordice și vest-europene au cele mai mari cote marginale, adesea peste 50%. Există și excepții, precum Norvegia, unde nivelul este puțin sub 40%. În schimb, majoritatea economiilor est-europene din afara UE mențin cote reduse. Turcia face notă distinctă, cu aproximativ 41%, apropiindu-se mai mult de regimurile fiscale din UE. În Europa Centrală și de Est, inclusiv în Balcani, ratele tind să fie mai mici, iar în unele state sistemele de tip „cotă unică” contribuie la menținerea unor niveluri scăzute.

Cotele nu sunt însă fixe și se modifică în funcție de politicile guvernamentale. În ultimul an, mai multe țări și-au ajustat nivelurile. Danemarca a introdus un nou prag de impozitare pentru veniturile foarte mari, majorând cota maximă de la 55,6% la 60,5%. Estonia a crescut impozitul unic de la 22% la 24%, iar Slovacia a adăugat două noi tranșe, ridicând nivelul maxim de la 25% la 35%. În schimb, Finlanda a redus cota maximă de la 51,5% la 45%.

În pofida dezbaterilor privind echitatea fiscală, percepția publică rămâne rezervată. În 2025, doar unul din cinci cetățeni ai Uniunii Europene considera că taxele sunt plătite „în mare măsură” proporțional cu veniturile și averea, în timp ce 51% apreciau că acest lucru se întâmplă „într-o oarecare măsură”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

Realitatea Live

16 Feb. 2026, 14:17
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
16 Feb. 2026, 14:17 // Actual //  Ursu Victor

În anul 2025, pentru executarea lucrărilor de întreținere și reparație a drumurilor publice naționale a fost alocat un buget de circa 2,59 miliarde de lei. Potrivit Raportului de executare prezentat de Administrația de Stat a Drumurilor, suma valorificată pentru lucrările efectuate în perioada ianuarie–decembrie a constituit aproximativ 2,51 miliarde de lei, ceea ce reprezintă un grad de realizare de 96,7%.

Pentru întreținerea drumurilor publice naționale au fost direcționați 802,5 milioane de lei. Lucrările au inclus intervenții de întreținere pe timp de vară și iarnă, amenajarea stațiilor pentru pasageri, precum și modernizarea sensurilor giratorii, intersecțiilor și trecerilor pentru pietoni.

Totodată, pentru reconstrucția și reparația drumurilor publice naționale și a construcțiilor inginerești au fost alocate 1,1 miliarde de lei, iar pentru proiectarea și evaluarea drumurilor, precum și pentru procurarea terenurilor, au fost cheltuite peste 61 de milioane de lei.

În cadrul ședinței a fost analizat și Planul de activitate al Consiliului Fondului Rutier pentru 2026, precum și proiectul Programului de repartizare a mijloacelor pentru drumurile publice naționale. Pentru anul curent este prevăzut un buget inițial de circa 1,8 miliarde de lei, destinat prioritar.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!