Moldova, cu fața spre Apus! Iohannis: Nu am semne că s-ar prefigura schimbări

Moldova este o preocupare specială pentru România și personal pentru președintele Klaus Iohannis. Declarația a fost făcută de către șeful statului român, în timpul întrevederii cu Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, la București, scrie realitatea.md.

”Moldova este o preocupare specială pentru noi, pentru mine. Noi nu începând din acest an îi ajutăm, ci de când este România un stat democratic și de când Moldova s-a angajat ferm pe calea pro-europeană. Moldova are o președintă și o majoritate parlamentară pro-europeană, pro-reforme, noi suntem bucuroși să încurajăm această cale, noi facem un pic mai mult, îi ajutăm cu expertize, energie electrică, carburant, lemn, gaz, însă suntem conștienți că pentru oamenii simpli din Republica Moldova lucrurile sunt complicate și de aceea discutăm cu toți aliații pentru a găsi și împreună căi pentru a ajuta Republica Moldova”, a declarat președintele României.

Întrebat dacă Rusia, prin provocarea crizei energetice, economice și sociale poate schimba parcursul pro-european al Republicii Moldova, Iohannis a răspuns:

”Nu am semne că s-ar prefigura schimbări în abordarea Republicii Moldova, din potrivă oamenii au înțeles că este o perioadă complicată, dar asta nu înseamnă că reformele se opresc. Pentru noi în România provocarea este mare, fiindcă în afară de reforme și sprijin este nevoie de realizarea unei infrastructuri, interconectare… Noi suntem pregătiți împreun să facem aceste lucruri”.

#Iohannis #UE #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova continuă să plătească anual aproximativ un miliard de lei pentru acoperirea datoriilor generate de așa-numitul „furt al miliardului”, iar aceste plăți vor continua până în anul 2041. Declarația a fost făcută de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii de la TVR Moldova.

Potrivit ministrului, rambursarea acestei datorii este o obligație bugetară fermă față de Banca Națională a Moldovei, care a intervenit în 2014–2015 pentru a salva sistemul bancar după dispariția fondurilor din cele trei bănci.
„Achităm cam un miliard pe an, continuăm să achităm. Este parte din bugetul de stat și merge pentru achitarea acestor datorii față de Banca Națională”, a declarat Gavriliță.

Întrebat dacă există vreo soluție pentru a reduce această povară financiară, ministrul a spus că, din punct de vedere contabil și financiar, datoria nu poate fi ștearsă.
„Nu există. S-au furat bani, nu ne putem imagina că ei au reapărut. Nu există o datorie care, din punct de vedere financiar, să dispară pur și simplu. Ea trebuie onorată”, a explicat ministrul.

Gavriliță a subliniat că statul este obligat să achite aceste sume indiferent de evoluțiile politice sau judiciare, iar singura șansă de a reduce impactul asupra bugetului este recuperarea banilor de la persoanele responsabile de fraudă.

„Trebuie să o onorăm și, în același timp, să încercăm să recuperăm la maxim de la cei responsabili”, a spus el.

În anul 2014 Republica Moldova a fost zguduită de cel mai mare jaf din istorie. Banca de Economii, Unibank și Banca Socială au fost furate de 1 miliard USD, iar până în prezent nu s-a reușit recuperarea niciunui leu. Ilan Șor unul din figuranții raportului Kroll a fost condamnat în primă instanță, iar dosarul s-a împotmolit la Curtea de Apel. Vlad Plahotniuc care, la fel, figurează în raportul Kroll drept beneficiar al furtului miliardului a părăsit țara în luna iunie a anului 2019.