Moldova - cuibușorul hackerilor! Serviciile de export a serviciilor IT a atins un nou record

Exportul serviciilor de informatică și-a continuat traiectoria în creștere în anul 2021, având o contribuție pozitivă, de 7,4 p.p., la exportul total de servicii, arată datele Băncii Naționale a Moldovei.

Valoarea totală a acestora a crescut cu 36,8 la sută și a atins un nou record – de 353,38 mil. USD. Ponderea acestora a crescut cu 1,4 p.p. față de anul 2020 și a constituit 21,6 la sută din exportul total de servicii. Această evoluție s-a datorat majorării exportului de servicii de informatică în alte țări și țările UE, astfel, față de anul 2020, a crescut exportul către SUA cu 23,37 mil. USD, România – cu 12,08 mil. USD, Marea Britanie – cu 10,78 mil. USD.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#servicii #IT #export

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu va semna un nou acord cu Fondul Monetar Internațional, iar autoritățile de la Chișinău se bazează tot mai mult pe finanțarea oferită de Uniunea Europeană, a declarat economistul Veaceslav Ioniță într-un interviu acordat publicației ZIUA.

Potrivit expertului, absența unui acord cu FMI explică și atitudinea relativ relaxată a Guvernului în raport cu dezechilibrele bugetare. „Republica Moldova nu va avea acord FMI. Acest acord nu-l vom avea. Și atunci apare întrebarea: de unde ne finanțăm? Guvernul stă relaxat pentru că, în ultimii ani, sursa principală de finanțare s-a schimbat radical”, a afirmat Ioniță.

Economistul susține că, până în urmă cu aproximativ cinci ani, circa 70% din finanțarea externă a Republicii Moldova provenea din surse condiționate, precum FMI, care impuneau reforme clare și disciplină fiscală. „Astăzi, aproximativ 80% din finanțare vine din partea Uniunii Europene”, a precizat acesta.

În opinia lui Veaceslav Ioniță, această schimbare a transformat finanțarea externă dintr-una economică într-una politică. „Am trecut de la finanțare condiționată – faceți reforme, faceți ordine – la o finanțare politică. Contextul războiului din Ucraina face ca Uniunea Europeană să închidă ochii la multe probleme structurale”, a spus economistul.

Totodată, el avertizează că situația finanțelor publice rămâne fragilă: venituri slabe, cheltuieli orientate preponderent spre consum curent și investiții insuficiente. „FMI îți spune direct: așa structură de stat nu poate fi finanțată, te duci spre faliment. Dacă ar fi granturi, aș mai înțelege, cum a fost în anii 2010. Dar acum sunt împrumuturi, iar povara datoriei crește”, a subliniat Ioniță.

Un semnal de alarmă îl reprezintă și costurile tot mai mari ale datoriei publice. Potrivit economistului, anul viitor Republica Moldova intenționează să se împrumute cu aproximativ 21 de miliarde de lei, iar aproape o treime din această sumă va fi utilizată doar pentru plata dobânzilor. „Nu am mai avut o astfel de situație”, a declarat el.

Veaceslav Ioniță a mai explicat că finanțarea din partea Uniunea Europeană vine prin mai multe mecanisme: atât direct de la Comisia Europeană, cât și prin instituții financiare europene, precum Banca Europeană de Investiții. „Dacă le cumulăm pe toate, ponderea Uniunii Europene în finanțarea Republicii Moldova este și mai mare”, a concluzionat economistul.