Moldova este țara în care cash-ul bate cardul! Suntem în „clubul select” alături de Egipt, Kazahstan și Ucraina

Deși, în majoritatea țărilor, plata pe cale digitală este tot mai răspândită, ca de altfel și portofelele de pe telefonul mobil, numerarul rămâne cea mai răspândită formă de plată în Republica Moldova.

Extragerile numerarului de la bancomate de pe cardurile emise din băncile moldovenești au constituit 22 de miliarde de lei, cu 11,6% mai mult în trimestrul doi al anului față de trimestrul unu, potrivit datelor Băncii Naționale a Moldovei.

Plățile cu cardul au însumat 14,5 miliarde de lei în trimestrul unu, cu 4% mai mult comparativ cu trimestrul unu.

În ceea ce extragerile de numerar de pe cardurile emise de băncile străine, suma se ridică la 1,7 miliarde de lei, iar plățile fără numerar – 2,5 miliarde de lei.

Republica Moldova este printre statele care utilizează în principal numerarul. Egiptul, Kazahstanul, Bulgaria și Ucraina se numără și ele printre primele cinci țări de pe listă, având în vedere că numerarul acoperă între 55% și 63% din tranzacții.

Prin contrast, în Norvegia, numai 3% din plăți se efectuează în numerar, după cum reiese din studiul celor de la Merchant Machine.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#carduri #plati #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președintele Serbiei, Aleksandar Vučić, a declarat că țara sa va continua să cumpere cantități importante de gaze naturale din Rusia, dar, în paralel, își diversifică sursele prin achiziții realizate în cadrul mecanismului european de cumpărare comună a gazelor, la care Serbia a aderat anul trecut.

Potrivit liderului de la Belgrad, Serbia intenționează să achiziționeze aproximativ 500 de milioane de metri cubi de gaze anual prin acest mecanism, volum care ar reprezenta circa o cincime din consumul total al țării.

„Vom continua să primim cantități mari de gaz rusesc, dar cumpărăm din ce în ce mai mult de la europeni”, a declarat Vučić. El a subliniat că Serbia își adaptează politicile energetice în funcție de cerințele venite de la Bruxelles și că negocierile pentru aceste achiziții sunt deja în desfășurare.

În prezent, peste 80% din necesarul de gaze al Serbiei este acoperit de livrările din Rusia, ceea ce face din Belgrad unul dintre puținii cumpărători europeni rămași dependenți majoritar de gazul rusesc. În același timp, Serbia aspiră la aderarea la Uniunea Europeană.

Șeful statului sârb a menționat și alte proiecte menite să reducă dependența energetică. Serbia importă deja gaze din Azerbaidjan prin Bulgaria, iar în cursul acestui an ar urma să înceapă construcția unui gazoduct spre Macedonia de Nord, care va oferi acces la gaze naturale lichefiate din Grecia.

De asemenea, este planificată construirea unei conducte de gaze către România, cu termen estimat de finalizare în 2027. „Aceasta este o diversificare excelentă”, a punctat Vučić.