Moldova furată! Devalizarea CFM. Ce a scăpat compania de la prăbușire

Din start ne-am concentrat pe transportul de marfă, spre clienți mai fericiți, spre a fi responsabili la necesitățile lor. Iar când a venit momentul, am reluat și cursele internaționale de călători – Chișinău-București și Chișinău-Iași. În ianuarie 2022 aveam trafic de trei ori mai mare decât în ianuarie 2021, susține directorul CFM, Oleg Tofilat care a preluat compania într-o stare jalnică.

Potrivit directorului, s-a concentrat acțiuni prioritare pentru a scoate compania din impas.

„În orice gospodărie poate fi îmbunătățit ceva, dar la CFM distragerea atenției pe lucruri relativ utile, însă puțin relevante – te duce exact la catastrofă. Prima lună erau achizițiile de motorină, a doua – gestiunea fluxurilor monetare, pe urmă – a găsi cărbune și traverse. Și permanent – atragerea investițiilor și a asistenței tehnice. În 2-3 ani e absolut real de atras 700-800M euro în reabilitarea căilor, modernizarea infrastructurii și înnoirea flotei de vagoane și locomotive”, a punctat Tofilat.

Potrivit planului de modernizare a întreprinderii, în următorii ani va fi reabilitată în totalitate infrastructura feroviară și vor fi achiziționate 5000 de vagoane marfare. De asemenea vor crește volumele de mărfuri transportate, dar și salariile.

Astfel, în cinci ani cifra de afaceri a companiei se va dubla, la 2 miliarde de lei, salariul mediu va fi de 15 000 de lei față de 4000 de lei cât e în prezent, ar numărul angajaților va fi de 4500 comparativ cu 6300 câți sunt în prezent.

CFM este într-o situație dificilă. Astfel, din cele 139 de locomotive existente, 134 și-au depășit durata de amortizare. Totodată, peste 25% din infrastructura feroviară nu mai poate fi exploatată și necesită reparație capitală, iar peste câțiva ani circulația pe mai mult de jumătate din căile ferate ar urma să fie suspendată.

În ultimii 8 ani, întreprinderea de stat a generat pierderi care se apropie de un miliard de lei. Pierderile au crescut în ultimii ani din cauza scăderii numărului de pasageri, în special pentru transportul internațional, dar și a transportului de mărfuri. Totodată veniturile sunt în continuă scădere. Costurile salvării CFM sunt estimate la câteva sute de milioane euro.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#plan de modernizare #material rulant #CFM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Micii producători de alimente ar putea avea mai multă libertate să-și vândă produsele. Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare a elaborat un proiect de hotărâre de Guvern care le va permite să comercializeze direct produsele pe o rază de până la 150 de kilometri de locul de producere. Documentul a fost lansat pentru consultări publice.

Noua regulă ar însemna că fermierii și producătorii mici vor putea vinde mai ușor la târguri, iarmaroace, festivaluri, piețe agroalimentare sau chiar prin livrare directă către clienți, atât timp cât respectă normele de igienă și siguranță alimentară. În prezent, spun autorii, legea „nu stabilește în mod expres aria geografică de desfacere a produselor alimentare”, ceea ce a dus la interpretări diferite și neclarități în controale.

Prin modificări, ministerul urmărește „introducerea unei distanțe maxime clare (150 km) pentru comercializarea directă”, dar și „susținerea dezvoltării lanțurilor scurte de aprovizionare” și „facilitarea accesului producătorilor mici la piețe regionale”. Cu alte cuvinte, produsele locale ar ajunge mai ușor la consumatori din apropiere, iar banii ar rămâne mai mult în economia locală.

O altă schimbare importantă este creșterea limitelor de cantitate pentru unele produse vândute în regim simplificat: plafonul de 1 000 de unități va fi majorat la 10 000. Autorii consideră că astfel va fi „sprijinită dezvoltarea economiei rurale” și vor fi create condiții mai bune pentru micii producători și procesatori locali.

Potrivit notei informative, măsurile sunt aliniate la practicile europene și nu vor necesita cheltuieli suplimentare din bugetul de stat.