Moldova iese din anonimat. Va fi la bursa londoneză, deocamdată doar cu prezentarea

În data de 15 noiembrie va avea loc prima prezentare a Republicii Moldova la burs de la Londra. Evenimentul va avea loc în cadrul „Zilei Pieței de Capital din Moldova”, care este organizată chiar de Bursa de Valori din Londra în parteneriat cu banca internațională de investiții Renaissance Capital și MAIB.

Evenimentul va fi deschis de Prim-ministrul Moldovei Natalia Gavrilița, urmată de șeful Bursei de Valori din Londra Julia Hoggett, Președintele Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare Odile Renaud-Basso și Guvernatorul Băncii Naționale a Moldovei Octavian Armașu. Lucrările ulterioare vor continua în cadrul a două paneluri. Prima, intitulată „Peisajul macroeconomic al Moldovei”, va găzdui o discuție pe tema macroeconomiei. La ea vor participa reprezentanți ai FMI, BM, BERD și BNM. Moderator va fi un economist de frunte și analist al băncii de investiții Renaissance Capital, care va prezenta o analiză a economiei moldovenești. Al doilea panel, intitulat „Tendințe și oportunități în piețele de capital”, vor fi prezentate companiile moldovenești – MAIB, Endava și Purcari Wineries Group, care își desfășoară activitatea în trei sectoare diferite ale economiei – finanțe, IT și vinificație. Aceștia au fost invitați să familiarizeze investitorii cu modul în care aceste companii privesc și evaluează reformele și dezvoltarea Republicii Moldova. Acest panel va fi moderat de un reprezentant al Bursei de Valori din Londra.

Potrivit Președintelui Consiliului de Administrație al Moldovei Agroindbank, Giorgi Shagidze, la prezentarea Moldovei au fost invitați cei mai mari și mai de succes investitori internaționali care investesc în valori mobiliare cotate la burse de valori.

Scopul nostru principal este să ne prezentăm țara corect. În cadrul evenimentului, vom dezvolta modalități și mijloace de informare în continuare a investitorilor cu privire la reformele și dezvoltarea sectorului real al economiei moldovenești, prezentând în același timp activele sale atractive și valoroase. Atragerea unor astfel de investitori este foarte importantă pentru imaginea țării. Când investitorii văd că o bancă dintr-o anumită țară a intrat pe o astfel de piață, asta pune deja țara noastră într-o altă categorie. Acesta nu este un eveniment MAIB și nu vor fi prezenți doar de reprezentanți ai MAIB. Dorim ca investitorii să înțeleagă corect încotro se îndreaptă țara, care sunt riscurile și cum se poate vinde aici. Acesta este primul pas care va permite atragerea investitorilor corecți în țară”, a spus șeful MAIB.

#gaz #Londra #prezentare #scumpiri #HoReCa #Bursa

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Republicii Moldova traversează o perioadă de stagnare prelungită, transformată deja în recesiune tehnică, iar sursele tradiționale de creștere sunt aproape complet epuizate. Aceasta este una dintre principalele concluzii ale raportului de țară prezentat de Expert-Grup, care avertizează că modelul de dezvoltare economică practicat în ultimele decenii „și-a atins limita”, iar recuperarea post-criză anticipată pentru anii 2024–2025 nu s-a materializat.

Potrivit raportului, anul 2024 a adus o nouă serie de evoluții negative: agricultura, afectată puternic de secetă, a înregistrat o prăbușire a valorii adăugate brute cu 19%, iar industria prelucrătoare a stagnat la +0,1%, ratând complet relansarea așteptată. Aceste două sectoare – piloni tradiționali ai economiei – au tras în jos exporturile de bunuri, care s-au contractat cu 13%. Rezultatul: un PIB care a crescut simbolic cu doar 0,1%, mult sub prognoza de 2% și în continuarea stagnării din 2023 și a recesiunii profunde din 2022. Mai grav, ultimele două trimestre ale anului 2024 și primul trimestru al anului 2025 au consemnat scăderi consecutive ale PIB-ului, ceea ce marchează intrarea oficială în recesiune tehnică.

Chiar și excluzând agricultura – sector puternic afectat de condițiile meteo –, economia ar fi crescut cu doar 1,4%, ceea ce confirmă, în viziunea Expert-Grup, că dinamica slabă nu este conjuncturală, ci structurală. Singurele elemente care au susținut parțial activitatea economică au fost consumul populației și creșterea investițiilor. Totuși, această expansiune a consumului, în lipsa unei creșteri corespunzătoare în industrie, a alimentat importurile și a deteriorat suplimentar balanța comercială: pentru fiecare euro exportat se importă trei euro în bunuri.

Raportul avertizează că aceste evoluții sunt semne clare ale epuizării potențialului de creștere economică. De ani de zile, Republica Moldova se sprijină pe un model de competitivitate bazat pe costuri – în special costul redus al forței de muncă – ceea ce a menținut economia în zone cu valoare adăugată scăzută și complexitate tehnologică minimă. Expert-Grup subliniază că depășirea acestui model necesită politici orientate spre investiții în procese productive avansate, automatizare, procesarea materiilor prime locale și consolidarea brandurilor autohtone.

Slăbiciunea modelului economic actual are și costuri sociale semnificative. În prima jumătate a anului 2025, presiunile inflaționiste și dinamica economică anemică au dus la încetinirea creșterii salariilor în termeni reali – sub 2% –, în timp ce pensiile reale au stagnat sau chiar s-au redus. Remiterile, o sursă vitală de venit pentru numeroase gospodării, au continuat să scadă, atât nominal (-3%), cât și real (-9% în T1 și -11% în T2). Piața muncii reflectă aceeași tendință negativă: rata de ocupare pentru segmentul 20–64 ani a scăzut cu 3,1 puncte procentuale, numărul total al persoanelor ocupate reducându-se cu peste 73.000 în raport cu anul precedent. Experții explică această scădere nu prin creșterea șomajului, ci prin creșterea inactivității — tot mai mulți moldoveni fie lucrează peste hotare, fie intenționează să plece.

Deteriorarea veniturilor reale a împins în sus rata sărăciei absolute, care a atins în 2024 nivelul de 33,6%, cu două puncte procentuale peste anul precedent. Cele mai afectate grupuri sunt familiile numeroase, persoanele cu dizabilități și gospodăriile cu nivel redus de studii. Paradoxal, în aceeași perioadă consumul gospodăriilor a crescut cu 4,2% în termeni reali, pe fondul unei expansiuni masive a creditării persoanelor fizice (+53%). Expert-Grup avertizează că această creștere a consumului „pe datorie” reprezintă un risc major: dacă piața muncii sau costurile de finanțare se deteriorează, vulnerabilitatea financiară a gospodăriilor va crește rapid.

Accesul la locuințe rămâne o problemă critică, în ciuda creșterii creditelor ipotecare. Oferta insuficientă de locuințe și costurile ridicate cer politici orientate pe partea de ofertă — investiții în infrastructură, reducerea birocrației în construcții și extinderea programelor de locuințe sociale.

Raportul formulează și recomandări clare: instituționalizarea unui mecanism automatizat de subvenționare a creșterii salariale, majorarea salariului minim până la 50% din salariul mediu brut, precum și o creștere de cel puțin 15% a pensiilor de dizabilitate, pentru a fi aliniate cu minimul de existență estimat la 3.050 lei.

Concluzia Expert-Grup este fermă: fără o schimbare radicală de direcție — investiții în sectoare cu valoare adăugată înaltă, diversificarea economiei și modernizarea industriei — potențialul de creștere economică al Republicii Moldova va continua să se erodeze, iar stagnarea se va transforma într-o realitate structurală cu efecte sociale tot mai severe.