Moldova iese din anonimat. Va fi la bursa londoneză, deocamdată doar cu prezentarea

În data de 15 noiembrie va avea loc prima prezentare a Republicii Moldova la burs de la Londra. Evenimentul va avea loc în cadrul „Zilei Pieței de Capital din Moldova”, care este organizată chiar de Bursa de Valori din Londra în parteneriat cu banca internațională de investiții Renaissance Capital și MAIB.

Evenimentul va fi deschis de Prim-ministrul Moldovei Natalia Gavrilița, urmată de șeful Bursei de Valori din Londra Julia Hoggett, Președintele Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare Odile Renaud-Basso și Guvernatorul Băncii Naționale a Moldovei Octavian Armașu. Lucrările ulterioare vor continua în cadrul a două paneluri. Prima, intitulată „Peisajul macroeconomic al Moldovei”, va găzdui o discuție pe tema macroeconomiei. La ea vor participa reprezentanți ai FMI, BM, BERD și BNM. Moderator va fi un economist de frunte și analist al băncii de investiții Renaissance Capital, care va prezenta o analiză a economiei moldovenești. Al doilea panel, intitulat „Tendințe și oportunități în piețele de capital”, vor fi prezentate companiile moldovenești – MAIB, Endava și Purcari Wineries Group, care își desfășoară activitatea în trei sectoare diferite ale economiei – finanțe, IT și vinificație. Aceștia au fost invitați să familiarizeze investitorii cu modul în care aceste companii privesc și evaluează reformele și dezvoltarea Republicii Moldova. Acest panel va fi moderat de un reprezentant al Bursei de Valori din Londra.

Potrivit Președintelui Consiliului de Administrație al Moldovei Agroindbank, Giorgi Shagidze, la prezentarea Moldovei au fost invitați cei mai mari și mai de succes investitori internaționali care investesc în valori mobiliare cotate la burse de valori.

Scopul nostru principal este să ne prezentăm țara corect. În cadrul evenimentului, vom dezvolta modalități și mijloace de informare în continuare a investitorilor cu privire la reformele și dezvoltarea sectorului real al economiei moldovenești, prezentând în același timp activele sale atractive și valoroase. Atragerea unor astfel de investitori este foarte importantă pentru imaginea țării. Când investitorii văd că o bancă dintr-o anumită țară a intrat pe o astfel de piață, asta pune deja țara noastră într-o altă categorie. Acesta nu este un eveniment MAIB și nu vor fi prezenți doar de reprezentanți ai MAIB. Dorim ca investitorii să înțeleagă corect încotro se îndreaptă țara, care sunt riscurile și cum se poate vinde aici. Acesta este primul pas care va permite atragerea investitorilor corecți în țară”, a spus șeful MAIB.

#gaz #Londra #prezentare #scumpiri #HoReCa #Bursa

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Antalya, capitala turismului turcesc, a înregistrat două noi recorduri istorice atât în primele 11 luni ale anului, cât și în luna noiembrie, iar printre vizitatorii fideli ai destinației se numără și moldovenii — peste 182 de mii în 2025, chiar dacă numărul lor a scăzut ușor cu 1%, scrie presa din Turcia.

Destinația a fost vizitată, între ianuarie și noiembrie, de 16,8 milioane de turiști, depășind cu 1,1% nivelul anului 2024, considerat până acum cel mai bun din istorie. Doar în noiembrie au fost înregistrați 486.000 de vizitatori din 152 de țări, cu 2,4% mai mulți decât în aceeași lună anul precedent.

Principala explicație pentru creșterea record o reprezintă turiștii ruși, care se confruntă cu dificultăți majore de a călători în Europa din cauza sancțiunilor impuse după invazia în Ucraina. Astfel, Antalya a devenit principala lor alternativă: aproape patru milioane de ruși au vizitat stațiunea în 11 luni, un turist din patru fiind rus.

Germania rămâne a doua piață ca mărime, cu peste 3,47 milioane de vizitatori, urmată de Regatul Unit și Polonia, care au depășit fiecare pragul de un milion de sosiri. Diaspora turcă se află pe locul cinci, cu peste un milion de turiști.

Moldova intră, de asemenea, în topul celor 20 de țări care alimentează Antalya, cu aproximativ 182 000 de vizitatori în 2025. Alte state importante în structura turistică a regiunii sunt Ucraina, România, Kazahstan, Cehia, Lituania, Slovacia, Danemarca, Olanda, Austria, Belarus, Franța, Elveția, Suedia, Ungaria, Norvegia, Letonia, Estonia și Serbia — unele în creștere semnificativă, precum Lituania (+100%), altele în recul moderat, precum România (-3%) sau Norvegia (-6%).