Moldova iese din anonimat. Va fi la bursa londoneză, deocamdată doar cu prezentarea

În data de 15 noiembrie va avea loc prima prezentare a Republicii Moldova la burs de la Londra. Evenimentul va avea loc în cadrul „Zilei Pieței de Capital din Moldova”, care este organizată chiar de Bursa de Valori din Londra în parteneriat cu banca internațională de investiții Renaissance Capital și MAIB.

Evenimentul va fi deschis de Prim-ministrul Moldovei Natalia Gavrilița, urmată de șeful Bursei de Valori din Londra Julia Hoggett, Președintele Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare Odile Renaud-Basso și Guvernatorul Băncii Naționale a Moldovei Octavian Armașu. Lucrările ulterioare vor continua în cadrul a două paneluri. Prima, intitulată „Peisajul macroeconomic al Moldovei”, va găzdui o discuție pe tema macroeconomiei. La ea vor participa reprezentanți ai FMI, BM, BERD și BNM. Moderator va fi un economist de frunte și analist al băncii de investiții Renaissance Capital, care va prezenta o analiză a economiei moldovenești. Al doilea panel, intitulat „Tendințe și oportunități în piețele de capital”, vor fi prezentate companiile moldovenești – MAIB, Endava și Purcari Wineries Group, care își desfășoară activitatea în trei sectoare diferite ale economiei – finanțe, IT și vinificație. Aceștia au fost invitați să familiarizeze investitorii cu modul în care aceste companii privesc și evaluează reformele și dezvoltarea Republicii Moldova. Acest panel va fi moderat de un reprezentant al Bursei de Valori din Londra.

Potrivit Președintelui Consiliului de Administrație al Moldovei Agroindbank, Giorgi Shagidze, la prezentarea Moldovei au fost invitați cei mai mari și mai de succes investitori internaționali care investesc în valori mobiliare cotate la burse de valori.

Scopul nostru principal este să ne prezentăm țara corect. În cadrul evenimentului, vom dezvolta modalități și mijloace de informare în continuare a investitorilor cu privire la reformele și dezvoltarea sectorului real al economiei moldovenești, prezentând în același timp activele sale atractive și valoroase. Atragerea unor astfel de investitori este foarte importantă pentru imaginea țării. Când investitorii văd că o bancă dintr-o anumită țară a intrat pe o astfel de piață, asta pune deja țara noastră într-o altă categorie. Acesta nu este un eveniment MAIB și nu vor fi prezenți doar de reprezentanți ai MAIB. Dorim ca investitorii să înțeleagă corect încotro se îndreaptă țara, care sunt riscurile și cum se poate vinde aici. Acesta este primul pas care va permite atragerea investitorilor corecți în țară”, a spus șeful MAIB.

#gaz #Londra #prezentare #scumpiri #HoReCa #Bursa

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Banca Națională a Poloniei (Banca Națională a Poloniei – NBP) și-a majorat rezervele de aur la aproximativ 550 de tone, evaluate la peste 63 de miliarde de euro, depășind astfel nivelul deținut de Banca Centrală Europeană. Conducerea NBP anunță că strategia de acumulare va continua, obiectivul fiind atingerea pragului de 700 de tone, scrie euronews.com.

Președintele NBP, Adam Glapiński, a subliniat în repetate rânduri că aurul joacă un rol special în structura rezervelor valutare ale Poloniei. Potrivit acestuia, aurul este un activ fără risc de credit, independent de politicile monetare ale altor state și rezistent la șocuri financiare, contribuind direct la stabilitatea economiei poloneze.

Ambițiile băncii centrale sunt semnificative: pe lângă ținta de 700 de tone de aur, valoarea totală a rezervelor de metal prețios ar urma să ajungă la aproximativ 400 de miliarde de zloți (circa 94 de miliarde de euro).

Datele arată o schimbare rapidă în structura rezervelor. În 2024, aurul reprezenta 16,86% din rezervele valutare ale Poloniei, însă estimările de la sfârșitul lunii decembrie 2025 indică un salt la 28,22%, una dintre cele mai rapide creșteri ale ponderii aurului în rândul băncilor centrale la nivel global. Cele mai mari achiziții au avut loc în ultimele luni din 2025, pe fondul volatilității piețelor și al tensiunilor geopolitice. La inițiativa lui Glapiński, Consiliul de Administrație al NBP a decis continuarea creșterii strategice a rezervelor de aur, iar în luna ianuarie guvernatorul a anunțat că va solicita oficial aprobarea pentru atingerea pragului de 700 de tone.

Potrivit analizelor World Gold Council, anul 2025 a confirmat tendința globală de acumulare a aurului de către băncile centrale. Cu puține excepții, majoritatea statelor și-au majorat deținerile, tratând aurul ca pe un instrument strategic de protecție împotriva crizelor valutare și financiare. Nu mai puțin de 95% dintre băncile centrale chestionate anticipează o creștere a rezervelor globale de aur în următoarele 12 luni.

Marta Bassani-Prusik, directoare pentru produse investiționale și valori valutare la Monetăria Poloniei, explică faptul că independența aurului față de politicile monetare și riscul de credit reprezintă unul dintre principalele motive ale acestor achiziții. La fel de importantă este diversificarea activelor și reducerea ponderii dolarului și a altor valute în rezervele oficiale.

Experții atrag atenția că nu toate băncile centrale raportează integral achizițiile, fiind frecvent menționate în acest context China și Rusia. Unii analiști interpretează aceste mișcări ca parte a pregătirilor pentru un model monetar alternativ, în care aurul ar putea juca un rol mult mai important.

Faptul că Polonia deține acum mai mult aur decât Banca Centrală Europeană are și o semnificație simbolică. Deși BCE gestionează politica monetară a zonei euro, rezervele sale proprii de aur sunt relativ limitate, aproximativ 506,5 tone, responsabilitatea principală revenind băncilor centrale naționale. În acest context, cele 550 de tone ale NBP consolidează poziția Poloniei în arhitectura financiară europeană.

Criticii strategiei NBP susțin însă că fondurile alocate aurului ar fi putut fi investite în obligațiuni generatoare de dobândă. Aurul nu produce venit curent, iar achizițiile Poloniei au coincis cu maxime istorice ale prețului. Chiar dacă ritmul de creștere ar putea încetini în 2026, prognozele marilor instituții financiare rămân optimiste: ING estimează un preț mediu de 4.150 dolari/uncie, Deutsche Bank, 4.450 dolari, Goldman Sachs, 4.900 dolari, iar J.P. Morgan nu exclude un scenariu de 5.300 dolari/uncie în condiții de cerere globală puternică.

„Creșterea cererii din partea băncilor centrale este un răspuns la tensiunile economice și la schimbările geopolitice rapide. Deși achizițiile instituționale nu se reflectă direct în prețuri, ele influențează indirect deciziile investitorilor individuali”, a concluzionat Bassani-Prusik.