Moldova iese din anonimat. Va fi la bursa londoneză, deocamdată doar cu prezentarea

În data de 15 noiembrie va avea loc prima prezentare a Republicii Moldova la burs de la Londra. Evenimentul va avea loc în cadrul „Zilei Pieței de Capital din Moldova”, care este organizată chiar de Bursa de Valori din Londra în parteneriat cu banca internațională de investiții Renaissance Capital și MAIB.

Evenimentul va fi deschis de Prim-ministrul Moldovei Natalia Gavrilița, urmată de șeful Bursei de Valori din Londra Julia Hoggett, Președintele Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare Odile Renaud-Basso și Guvernatorul Băncii Naționale a Moldovei Octavian Armașu. Lucrările ulterioare vor continua în cadrul a două paneluri. Prima, intitulată „Peisajul macroeconomic al Moldovei”, va găzdui o discuție pe tema macroeconomiei. La ea vor participa reprezentanți ai FMI, BM, BERD și BNM. Moderator va fi un economist de frunte și analist al băncii de investiții Renaissance Capital, care va prezenta o analiză a economiei moldovenești. Al doilea panel, intitulat „Tendințe și oportunități în piețele de capital”, vor fi prezentate companiile moldovenești – MAIB, Endava și Purcari Wineries Group, care își desfășoară activitatea în trei sectoare diferite ale economiei – finanțe, IT și vinificație. Aceștia au fost invitați să familiarizeze investitorii cu modul în care aceste companii privesc și evaluează reformele și dezvoltarea Republicii Moldova. Acest panel va fi moderat de un reprezentant al Bursei de Valori din Londra.

Potrivit Președintelui Consiliului de Administrație al Moldovei Agroindbank, Giorgi Shagidze, la prezentarea Moldovei au fost invitați cei mai mari și mai de succes investitori internaționali care investesc în valori mobiliare cotate la burse de valori.

Scopul nostru principal este să ne prezentăm țara corect. În cadrul evenimentului, vom dezvolta modalități și mijloace de informare în continuare a investitorilor cu privire la reformele și dezvoltarea sectorului real al economiei moldovenești, prezentând în același timp activele sale atractive și valoroase. Atragerea unor astfel de investitori este foarte importantă pentru imaginea țării. Când investitorii văd că o bancă dintr-o anumită țară a intrat pe o astfel de piață, asta pune deja țara noastră într-o altă categorie. Acesta nu este un eveniment MAIB și nu vor fi prezenți doar de reprezentanți ai MAIB. Dorim ca investitorii să înțeleagă corect încotro se îndreaptă țara, care sunt riscurile și cum se poate vinde aici. Acesta este primul pas care va permite atragerea investitorilor corecți în țară”, a spus șeful MAIB.

#gaz #Londra #prezentare #scumpiri #HoReCa #Bursa

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.