Moldova îi scapă lui Putin printre degete. Ce se întâmplă cu NATO și neutralitatea Chișinăului

30 Nov. 2022, 13:05
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
30 Nov. 2022, 13:05 // Actual //  bani.md

Relațiile dintre Republica Moldova și NATO vor deveni mai strânse, iar Chișinăul se va putea baza pe sprijinul alianței în fața amenințărilor rusești. Secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, a comentat despre situația actuală a Republicii Moldova. El a pus accent pe sprijinul pe care România și, în general NATO, îl oferă statului vecin, scrie dcnews.ro.

Secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, a declarat că urmează o nouă etapă în relațiile dintre Republica Moldova și NATO. El a explicat că prezența ministrului de externe de la Chișinău la ministeriala NATO de la Bucureşti poate reprezenta „începutul unei reinterpretări a ceea ce înseamnă neutralitate pentru Republica Moldova”.

„Războiul pe care Rusia l-a început acum 9 luni împotriva Ucrainei provoacă efecte în Ucraina, dar și la nivelul țărilor europene. Inclusiv în Republica Moldova care este o țară neutră prin Constituție, iar acest lucru este respectat de către NATO. Este decizia fiecărei țări să își aleagă alianțele și direcția pe care o doresc”, a declarat Mircea Geoană.

Potrivit spuselor oficialului NATO, Rusia a devenit un stat agresiv și imprevizibil, iar acțiunile sale au consecințe în toate zonele lumii. Drept urmare, Alianța este pregătită să acorde asistență oricărui stat pentru că neutralitatea nu implică o slăbiciune a sistemului de apărare.

„Realitatea este că Rusia este un jucător agresiv și imprevizibil și acest lucru produce consecințe de analiză strategică și la Chișinău, și la Helsinki, Stockholm, Tbilisi și la București, Washington, Beijing… și peste tot. De aceea, ceea ce am vorbit cu partenerii noștri moldoveni, cu care avem o relație foarte strânsă și la NATO, este că a fi neutru nu înseamnă a fi slab din punctul de vedere al apărării”, a declarat Mircea Geoană.

În acest context, Mircea Geoană a subliniat că Republica Moldova trebuie susținută, în această perioadă, pentru a face față problemelor energetice, dar și amenințărilor de securitate.

„În clipa de față, Republica Moldova încearcă să obțină susținere din partea aliaților și din partea Uniunii Europene pentru a putea să își rezolve problemele imediate care sunt legate de securitate și de energie și reziliență economică. Şi o luptă agresivă pe care Rusia o duce aproape pe față de a provoca instabilitate și de a folosi nemulțumirea socială care există pentru a răsturna un guvern pro european de la Chișinău. Aceasta este realitatea”, a mai spus secretarul general al NATO.

Drept urmare, prezența ministrului Apărării din Republica Moldova la reuniunea miniștrilor NATO de la București reprezintă un nou început în relațiile acestei țări cu alianța. Mircea Geaonă vorbește despre o nouă arhitectură de securitate care va cuprinde și Moldova.

„Ministrul moldovean al Apărării a fost de două ori la NATO într-o lună de zile. Nu s-a întâmplat asta foarte des. Ceea ce eu cred că reprezintă prezența ministrului moldovean, Nicu Popescu, aici la București, este începutul unei reinterpretări a ceea ce înseamnă neutralitate pentru Republica Moldova. Un început de adaptare la o nouă realitate strategică, la o nouă arhitectură de securitate”, a explicat oficialul NATO.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

15 Ian. 2026, 17:32
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
15 Ian. 2026, 17:32 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Directorul Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE), Alexei Taran, a comentat inițiativa legislativă care prevede reducerea și plafonarea salariilor în instituțiile de reglementare, afirmând că ANRE și-a exprimat deja poziția oficială prin avizul transmis Parlamentului, iar instituția așteaptă evoluția proiectului de lege.

„Agenția și-a expus părerea prin avizul la acest proiect de lege. La moment nu pot comenta mai mult. Așteptăm să vedem evoluția acestui proiect”, a declarat Alexei Taran.

Șeful ANRE a subliniat că agenția este o instituție independentă din punct de vedere financiar și decizional, iar sistemul de salarizare este construit pe principii aplicate la nivel internațional în domeniul reglementării.

„Nivelul de salarizare corespunde principiilor generale pentru acest tip de activitate și pentru aceste instituții. Salariile din reglementare se raportează la nivelul industriei pe care o reglementează și la salariile pentru funcții similare din aceeași industrie”, a explicat Taran.

Potrivit acestuia, acest principiu nu este specific doar Republicii Moldova, ci este utilizat pe scară largă în Europa și în alte state, inclusiv în țări cu care ANRE colaborează în cadrul rețelelor internaționale ale autorităților de reglementare.

„Aceste principii sunt implementate și respectate nu doar în Europa, ci și în alte țări cu care colaborăm. Ele sunt standarde recunoscute pentru autoritățile de reglementare”, a precizat directorul ANRE.

Între timp, ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a anunțat că o inițiativă legislativă privind plafonarea salariilor în organismele de reglementare a fost deja înregistrată în Parlament și urmează să fie adoptată.

„Vorbim despre stabilirea unui plafon salarial – de până la cinci sau șapte ori salariul mediu pe economie. Nu mulți oameni beneficiază de asemenea salarii, vorbim de câteva zeci de persoane, dar este o chestiune de principiu și de justiție socială”, a declarat Gavriliță.

Proiectul de lege vizează instituții precum ANRE, CNPF și alte autorități de reglementare.

În prezent, salariile directorilor ANRE se ridică la circa 100 de mii de lei.

 

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!