Moldova îi scapă lui Putin printre degete. Ce se întâmplă cu NATO și neutralitatea Chișinăului

Relațiile dintre Republica Moldova și NATO vor deveni mai strânse, iar Chișinăul se va putea baza pe sprijinul alianței în fața amenințărilor rusești. Secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, a comentat despre situația actuală a Republicii Moldova. El a pus accent pe sprijinul pe care România și, în general NATO, îl oferă statului vecin, scrie dcnews.ro.

Secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, a declarat că urmează o nouă etapă în relațiile dintre Republica Moldova și NATO. El a explicat că prezența ministrului de externe de la Chișinău la ministeriala NATO de la Bucureşti poate reprezenta „începutul unei reinterpretări a ceea ce înseamnă neutralitate pentru Republica Moldova”.

„Războiul pe care Rusia l-a început acum 9 luni împotriva Ucrainei provoacă efecte în Ucraina, dar și la nivelul țărilor europene. Inclusiv în Republica Moldova care este o țară neutră prin Constituție, iar acest lucru este respectat de către NATO. Este decizia fiecărei țări să își aleagă alianțele și direcția pe care o doresc”, a declarat Mircea Geoană.

Potrivit spuselor oficialului NATO, Rusia a devenit un stat agresiv și imprevizibil, iar acțiunile sale au consecințe în toate zonele lumii. Drept urmare, Alianța este pregătită să acorde asistență oricărui stat pentru că neutralitatea nu implică o slăbiciune a sistemului de apărare.

„Realitatea este că Rusia este un jucător agresiv și imprevizibil și acest lucru produce consecințe de analiză strategică și la Chișinău, și la Helsinki, Stockholm, Tbilisi și la București, Washington, Beijing… și peste tot. De aceea, ceea ce am vorbit cu partenerii noștri moldoveni, cu care avem o relație foarte strânsă și la NATO, este că a fi neutru nu înseamnă a fi slab din punctul de vedere al apărării”, a declarat Mircea Geoană.

În acest context, Mircea Geoană a subliniat că Republica Moldova trebuie susținută, în această perioadă, pentru a face față problemelor energetice, dar și amenințărilor de securitate.

„În clipa de față, Republica Moldova încearcă să obțină susținere din partea aliaților și din partea Uniunii Europene pentru a putea să își rezolve problemele imediate care sunt legate de securitate și de energie și reziliență economică. Şi o luptă agresivă pe care Rusia o duce aproape pe față de a provoca instabilitate și de a folosi nemulțumirea socială care există pentru a răsturna un guvern pro european de la Chișinău. Aceasta este realitatea”, a mai spus secretarul general al NATO.

Drept urmare, prezența ministrului Apărării din Republica Moldova la reuniunea miniștrilor NATO de la București reprezintă un nou început în relațiile acestei țări cu alianța. Mircea Geaonă vorbește despre o nouă arhitectură de securitate care va cuprinde și Moldova.

„Ministrul moldovean al Apărării a fost de două ori la NATO într-o lună de zile. Nu s-a întâmplat asta foarte des. Ceea ce eu cred că reprezintă prezența ministrului moldovean, Nicu Popescu, aici la București, este începutul unei reinterpretări a ceea ce înseamnă neutralitate pentru Republica Moldova. Un început de adaptare la o nouă realitate strategică, la o nouă arhitectură de securitate”, a explicat oficialul NATO.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#NATO #Moldova #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Compania Moldovagaz riscă să ajungă în stare de insolvabilitate, potrivit unei analize realizate de Ministerul Finanțelor, care a evaluat situația economico-financiară a întreprinderii. Concluzia autorităților este că povara datoriilor, în special cele față de „Gazprom”, pune în pericol capacitatea companiei de a-și onora obligațiile pe termen lung.

Potrivit datelor analizate, datoriile totale ale Moldovagaz se ridică la 14,6 miliarde de lei, iar peste 10 miliarde de lei reprezintă obligații față de „Gazprom” și compania afiliată Factoring Finance.

În anul 2024, Moldovagaz a înregistrat pierderi nete de 627,6 milioane de lei, după ce în anul precedent compania raportase un profit net de 1,09 miliarde de lei. Atât veniturile, cât și cheltuielile companiei au scăzut, însă reducerea costurilor de producție a permis obținerea unei profitabilități brute mai mari, profitul brut ajungând la 2,45 miliarde de lei, cu 949 de milioane de lei mai mult decât în anul precedent.

Cu toate acestea, problema majoră rămâne datoria istorică față de „Gazprom”, acumulată pe parcursul mai multor ani. Conform documentelor financiare, aceasta este estimată la 13,1 miliarde de lei, dintre care aproape 2,9 miliarde de lei reprezintă penalități.

Amintim că, potrivit „Gazprom”, datoria istorică a Republicii Moldova pentru gazele naturale depășește 700 de milioane de dolari. Autoritățile de la Chișinău nu recunosc această sumă, dar acceptă concluziile auditului internațional, care a stabilit că datoria reală ar fi de doar 8,6 milioane de dolari.

Ministerul Finanțelor avertizează că, în condițiile actuale, Moldovagaz este capabilă să achite doar facturile curente, însă nu mai are capacitatea de a acoperi datoriile pe termen lung. Pentru a ieși din această situație, compania ar trebui să își reducă nivelul datoriilor și să își consolideze capitalul propriu.

Totodată, în analiză este remarcat un aspect controversat: modul în care Ministerul Finanțelor interpretează situația datoriei Moldovagaz față de „Gazprom” pare să fie în contradicție cu poziția oficială a Guvernului, care se bazează pe rezultatele auditului internațional și respinge valoarea revendicată de partea rusă.

#faliment #Moldovagaz #finanțe