Moldova îi scapă lui Putin printre degete. Ce se întâmplă cu NATO și neutralitatea Chișinăului

30 Nov. 2022, 13:05
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
30 Nov. 2022, 13:05 // Actual //  bani.md

Relațiile dintre Republica Moldova și NATO vor deveni mai strânse, iar Chișinăul se va putea baza pe sprijinul alianței în fața amenințărilor rusești. Secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, a comentat despre situația actuală a Republicii Moldova. El a pus accent pe sprijinul pe care România și, în general NATO, îl oferă statului vecin, scrie dcnews.ro.

Secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, a declarat că urmează o nouă etapă în relațiile dintre Republica Moldova și NATO. El a explicat că prezența ministrului de externe de la Chișinău la ministeriala NATO de la Bucureşti poate reprezenta „începutul unei reinterpretări a ceea ce înseamnă neutralitate pentru Republica Moldova”.

„Războiul pe care Rusia l-a început acum 9 luni împotriva Ucrainei provoacă efecte în Ucraina, dar și la nivelul țărilor europene. Inclusiv în Republica Moldova care este o țară neutră prin Constituție, iar acest lucru este respectat de către NATO. Este decizia fiecărei țări să își aleagă alianțele și direcția pe care o doresc”, a declarat Mircea Geoană.

Potrivit spuselor oficialului NATO, Rusia a devenit un stat agresiv și imprevizibil, iar acțiunile sale au consecințe în toate zonele lumii. Drept urmare, Alianța este pregătită să acorde asistență oricărui stat pentru că neutralitatea nu implică o slăbiciune a sistemului de apărare.

„Realitatea este că Rusia este un jucător agresiv și imprevizibil și acest lucru produce consecințe de analiză strategică și la Chișinău, și la Helsinki, Stockholm, Tbilisi și la București, Washington, Beijing… și peste tot. De aceea, ceea ce am vorbit cu partenerii noștri moldoveni, cu care avem o relație foarte strânsă și la NATO, este că a fi neutru nu înseamnă a fi slab din punctul de vedere al apărării”, a declarat Mircea Geoană.

În acest context, Mircea Geoană a subliniat că Republica Moldova trebuie susținută, în această perioadă, pentru a face față problemelor energetice, dar și amenințărilor de securitate.

„În clipa de față, Republica Moldova încearcă să obțină susținere din partea aliaților și din partea Uniunii Europene pentru a putea să își rezolve problemele imediate care sunt legate de securitate și de energie și reziliență economică. Şi o luptă agresivă pe care Rusia o duce aproape pe față de a provoca instabilitate și de a folosi nemulțumirea socială care există pentru a răsturna un guvern pro european de la Chișinău. Aceasta este realitatea”, a mai spus secretarul general al NATO.

Drept urmare, prezența ministrului Apărării din Republica Moldova la reuniunea miniștrilor NATO de la București reprezintă un nou început în relațiile acestei țări cu alianța. Mircea Geaonă vorbește despre o nouă arhitectură de securitate care va cuprinde și Moldova.

„Ministrul moldovean al Apărării a fost de două ori la NATO într-o lună de zile. Nu s-a întâmplat asta foarte des. Ceea ce eu cred că reprezintă prezența ministrului moldovean, Nicu Popescu, aici la București, este începutul unei reinterpretări a ceea ce înseamnă neutralitate pentru Republica Moldova. Un început de adaptare la o nouă realitate strategică, la o nouă arhitectură de securitate”, a explicat oficialul NATO.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

12 Feb. 2026, 16:39
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
12 Feb. 2026, 16:39 // Actual //  Grîu Tatiana

Revizuirea cheltuielilor bugetare va deveni obligatorie, sistematică și cuantificabilă, potrivit unei noi metodologii elaborate de Ministerul Finanțelor și supusă consultărilor publice, care stabilește termene clare și ținte de economii de până la 20% din cheltuieli în anumite domenii.

Proiectul de ordin aprobă Metodologia privind procesul de revizuire a cheltuielilor bugetare, document care instituie un mecanism permanent de analiză a modului în care sunt utilizați banii publici. Conform notei de fundamentare, procesul va fi aplicat începând cu 1 ianuarie 2026 și va trebui realizat cel puțin o dată la 7 ani pentru fiecare sector bugetar.

Metodologia prevede un calendar strict. Până la 1 iunie, Ministerul Finanțelor va prezenta Guvernului tematicile de revizuire, iar până la 10 iunie acestea trebuie aprobate. Grupurile de lucru vor avea termen până la 10 noiembrie pentru elaborarea raportului de revizuire, iar până la 31 decembrie Guvernul urmează să aprobe rezultatele și măsurile de eficientizare. Publicarea acestora este programată pentru 5 ianuarie, iar includerea în politicile bugetar-fiscale trebuie realizată până la 15 aprilie.

Documentul introduce și ținte concrete de economii. Exemplele incluse în metodologie arată că pot fi stabilite obiective precum reducerea cheltuielilor bugetului public național cu 20% în următorii 4 ani, economii reale de 3% anual la cheltuielile bugetului de stat sau de 5% anual la bugetul asigurărilor sociale. În alte cazuri, se propune reducerea cheltuielilor cu 500 milioane lei anual pentru a crea spațiu bugetar destinat reformei salariale sau identificarea unor economii de până la 10% din portofoliul de cheltuieli pentru sănătate într-un an și 5% pentru următorii 5 ani.

Metodologia stabilește că analiza se va face pe două niveluri: o evaluare inițială a tuturor subprogramelor și o analiză aprofundată a celor cu cheltuieli mari, creșteri semnificative sau indicii de ineficiență. Indicatorii vor fi examinați pe o perioadă de cel puțin 5 ani, iar comparațiile vor putea fi realizate atât la nivel național, cât și internațional.

Nota de fundamentare arată că proiectul nu necesită alocări bugetare suplimentare pentru implementare și nu implică modificări structurale ale administrației publice. Totuși, autoritățile centrale vor trebui să instituie mecanisme de control intern managerial aferente revizuirii cheltuielilor și să instruiască personalul implicat în acest proces.

Prin noul cadru, Guvernul va aproba anual tematicile de analiză și va stabili autoritățile responsabile și termenele de implementare a măsurilor de eficientizare. Economiile identificate vor putea fi redistribuite către priorități strategice sau utilizate pentru reducerea deficitului bugetar, crearea de spațiu fiscal ori finanțarea reformelor.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!