Moldova îi scapă lui Putin printre degete. Ce se întâmplă cu NATO și neutralitatea Chișinăului

Relațiile dintre Republica Moldova și NATO vor deveni mai strânse, iar Chișinăul se va putea baza pe sprijinul alianței în fața amenințărilor rusești. Secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, a comentat despre situația actuală a Republicii Moldova. El a pus accent pe sprijinul pe care România și, în general NATO, îl oferă statului vecin, scrie dcnews.ro.

Secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, a declarat că urmează o nouă etapă în relațiile dintre Republica Moldova și NATO. El a explicat că prezența ministrului de externe de la Chișinău la ministeriala NATO de la Bucureşti poate reprezenta „începutul unei reinterpretări a ceea ce înseamnă neutralitate pentru Republica Moldova”.

„Războiul pe care Rusia l-a început acum 9 luni împotriva Ucrainei provoacă efecte în Ucraina, dar și la nivelul țărilor europene. Inclusiv în Republica Moldova care este o țară neutră prin Constituție, iar acest lucru este respectat de către NATO. Este decizia fiecărei țări să își aleagă alianțele și direcția pe care o doresc”, a declarat Mircea Geoană.

Potrivit spuselor oficialului NATO, Rusia a devenit un stat agresiv și imprevizibil, iar acțiunile sale au consecințe în toate zonele lumii. Drept urmare, Alianța este pregătită să acorde asistență oricărui stat pentru că neutralitatea nu implică o slăbiciune a sistemului de apărare.

„Realitatea este că Rusia este un jucător agresiv și imprevizibil și acest lucru produce consecințe de analiză strategică și la Chișinău, și la Helsinki, Stockholm, Tbilisi și la București, Washington, Beijing… și peste tot. De aceea, ceea ce am vorbit cu partenerii noștri moldoveni, cu care avem o relație foarte strânsă și la NATO, este că a fi neutru nu înseamnă a fi slab din punctul de vedere al apărării”, a declarat Mircea Geoană.

În acest context, Mircea Geoană a subliniat că Republica Moldova trebuie susținută, în această perioadă, pentru a face față problemelor energetice, dar și amenințărilor de securitate.

„În clipa de față, Republica Moldova încearcă să obțină susținere din partea aliaților și din partea Uniunii Europene pentru a putea să își rezolve problemele imediate care sunt legate de securitate și de energie și reziliență economică. Şi o luptă agresivă pe care Rusia o duce aproape pe față de a provoca instabilitate și de a folosi nemulțumirea socială care există pentru a răsturna un guvern pro european de la Chișinău. Aceasta este realitatea”, a mai spus secretarul general al NATO.

Drept urmare, prezența ministrului Apărării din Republica Moldova la reuniunea miniștrilor NATO de la București reprezintă un nou început în relațiile acestei țări cu alianța. Mircea Geaonă vorbește despre o nouă arhitectură de securitate care va cuprinde și Moldova.

„Ministrul moldovean al Apărării a fost de două ori la NATO într-o lună de zile. Nu s-a întâmplat asta foarte des. Ceea ce eu cred că reprezintă prezența ministrului moldovean, Nicu Popescu, aici la București, este începutul unei reinterpretări a ceea ce înseamnă neutralitate pentru Republica Moldova. Un început de adaptare la o nouă realitate strategică, la o nouă arhitectură de securitate”, a explicat oficialul NATO.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#NATO #Moldova #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Parlamentul a votat în prima lectură proiectul Legii bugetului asigurărilor sociale de stat (BASS) pentru anul 2026, elaborat de Ministerul Muncii și Protecției Sociale. Documentul prevede indexarea pensiilor și a prestațiilor sociale cu 6,8% începând cu 1 aprilie 2026, iar peste 665.000 de persoane vor beneficia de pensii în anul viitor.

Potrivit proiectului, alocația la naștere va crește până la 21.886 de lei, sprijin de care vor beneficia anual aproximativ 36.000 de copii. Totodată, peste 78.000 de copii cu vârsta de până la doi ani vor primi o indemnizație lunară de 1.000 de lei.

Veniturile și cheltuielile bugetului asigurărilor sociale de stat pentru 2026 sunt estimate la 51,45 miliarde de lei, cu 4,2% mai mult față de anul curent. Ponderea acestora în PIB este de 13,6%, atât pe partea de venituri, cât și pe cea de cheltuieli.

Comparativ cu anul 2025, cea mai mare creștere se înregistrează la alocațiile pentru protecția socială în cazuri excepționale, pentru care sunt prognozate cheltuieli de 2,49 miliarde de lei, cu 23,9% mai mult. Majorarea este determinată, în principal, de creșterea fondurilor pentru ajutorul social acordat familiilor defavorizate, estimate la 580,37 milioane de lei, și pentru reducerea vulnerabilității, cu alocări prognozate de 1,91 miliarde de lei.

Cea mai mare pondere în structura cheltuielilor BASS o au alocațiile pentru protecția persoanelor în etate, care reprezintă 66,5% din total, respectiv 34,18 miliarde de lei, cu 11,2% mai mult decât în 2025. Pentru protecția socială a persoanelor cu dizabilități sunt prevăzute 5,9 miliarde de lei, ceea ce constituie 11,6% din totalul cheltuielilor.

În același timp, fondurile destinate protecției familiei și copilului vor depăși 4,9 miliarde de lei, în creștere cu 2,1% față de anul precedent, acest subprogram având o pondere de 9,6% din cheltuielile totale ale BASS.

Pentru sprijinirea familiilor și facilitarea revenirii femeilor pe piața muncii, bugetul prevede crearea a 2.000 de noi locuri de creșă pentru copiii de până la trei ani. Totodată, protecția victimelor violenței în familie rămâne o prioritate, fiind planificată deschiderea unor noi centre de adăpost pentru femei și fete în Telenești, Ștefan Vodă și Cahul.

După definitivare și includerea propunerilor deputaților, proiectul Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pentru 2026 urmează să fie supus examinării Parlamentului în lectura a doua.

#social #buget #parlament