Moldova îi scapă lui Putin printre degete. Ce se întâmplă cu NATO și neutralitatea Chișinăului

Relațiile dintre Republica Moldova și NATO vor deveni mai strânse, iar Chișinăul se va putea baza pe sprijinul alianței în fața amenințărilor rusești. Secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, a comentat despre situația actuală a Republicii Moldova. El a pus accent pe sprijinul pe care România și, în general NATO, îl oferă statului vecin, scrie dcnews.ro.

Secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, a declarat că urmează o nouă etapă în relațiile dintre Republica Moldova și NATO. El a explicat că prezența ministrului de externe de la Chișinău la ministeriala NATO de la Bucureşti poate reprezenta „începutul unei reinterpretări a ceea ce înseamnă neutralitate pentru Republica Moldova”.

„Războiul pe care Rusia l-a început acum 9 luni împotriva Ucrainei provoacă efecte în Ucraina, dar și la nivelul țărilor europene. Inclusiv în Republica Moldova care este o țară neutră prin Constituție, iar acest lucru este respectat de către NATO. Este decizia fiecărei țări să își aleagă alianțele și direcția pe care o doresc”, a declarat Mircea Geoană.

Potrivit spuselor oficialului NATO, Rusia a devenit un stat agresiv și imprevizibil, iar acțiunile sale au consecințe în toate zonele lumii. Drept urmare, Alianța este pregătită să acorde asistență oricărui stat pentru că neutralitatea nu implică o slăbiciune a sistemului de apărare.

„Realitatea este că Rusia este un jucător agresiv și imprevizibil și acest lucru produce consecințe de analiză strategică și la Chișinău, și la Helsinki, Stockholm, Tbilisi și la București, Washington, Beijing… și peste tot. De aceea, ceea ce am vorbit cu partenerii noștri moldoveni, cu care avem o relație foarte strânsă și la NATO, este că a fi neutru nu înseamnă a fi slab din punctul de vedere al apărării”, a declarat Mircea Geoană.

În acest context, Mircea Geoană a subliniat că Republica Moldova trebuie susținută, în această perioadă, pentru a face față problemelor energetice, dar și amenințărilor de securitate.

„În clipa de față, Republica Moldova încearcă să obțină susținere din partea aliaților și din partea Uniunii Europene pentru a putea să își rezolve problemele imediate care sunt legate de securitate și de energie și reziliență economică. Şi o luptă agresivă pe care Rusia o duce aproape pe față de a provoca instabilitate și de a folosi nemulțumirea socială care există pentru a răsturna un guvern pro european de la Chișinău. Aceasta este realitatea”, a mai spus secretarul general al NATO.

Drept urmare, prezența ministrului Apărării din Republica Moldova la reuniunea miniștrilor NATO de la București reprezintă un nou început în relațiile acestei țări cu alianța. Mircea Geaonă vorbește despre o nouă arhitectură de securitate care va cuprinde și Moldova.

„Ministrul moldovean al Apărării a fost de două ori la NATO într-o lună de zile. Nu s-a întâmplat asta foarte des. Ceea ce eu cred că reprezintă prezența ministrului moldovean, Nicu Popescu, aici la București, este începutul unei reinterpretări a ceea ce înseamnă neutralitate pentru Republica Moldova. Un început de adaptare la o nouă realitate strategică, la o nouă arhitectură de securitate”, a explicat oficialul NATO.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#NATO #Moldova #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Drumurile naționale vor beneficia în 2026 de finanțări de peste 1,82 miliarde de lei, bani prevăzuți pentru întreținerea și reparația celor aproape 6 000 de kilometri de trasee aflate în gestiunea statului. Asta prevede proiectul Programului privind repartizarea mijloacelor fondului rutier pentru drumurile publice naționale pe anul 2026.

Autorii documentului asigură că accentul va fi pus pe siguranța traficului și pe menținerea carosabilului într-o stare bună. „Prioritare vor fi acțiunile referitoare la mentenanța condițiilor de circulație din punct de vedere a stării părții carosabile și siguranței la trafic”.

Pentru întreținerea curentă a drumurilor sunt planificate peste 611 milioane de lei. Cea mai mare parte, peste 412 milioane de lei, este destinată lucrărilor pe timp de vară, inclusiv reparațiilor la îmbrăcămintea asfaltică și din beton, dar și intervențiilor la poduri și podețe. Alte 100 de milioane de lei sunt rezervate pentru întreținerea pe timp de iarnă, pentru deszăpezire și combaterea poleiului, iar 99 de milioane de lei pentru lucrări periodice și măsuri de siguranță rutieră.

Reparațiile propriu-zise vor absorbi sume consistente. Aproximativ 294 de milioane de lei sunt prevăzute pentru reparații curente la drumuri și poduri, iar pentru reconstrucții și reabilitări capitale sunt planificate peste 397 de milioane de lei. Nota informativă indică faptul că în 2026 urmează să fie contractate lucrări pentru reparația a peste 210 kilometri de drumuri naționale.

Programul mai include 275 de milioane de lei pentru gestionarea drumurilor publice și aproape 75 de milioane de lei pentru proiectare, evaluări și alte cheltuieli conexe. O parte din bani vor merge și pentru reabilitarea unor porțiuni concrete de drum, precum sectoarele Cornești – Boghenii Noi – Năpădeni – M5, R35 – Baimaclia – Taraclia de Salcie – R32 sau R13 – Ivanovca – Izvoare – Ocolina – R14. Pentru aceste proiecte sunt planificate 100 de milioane de lei în 2026, însă valoarea totală a lucrărilor depășește 302 milioane de lei, diferența fiind acoperită prin angajamente de stat deja asumate.

În document se menționează că implementarea proiectului „va avea un impact pozitiv asupra infrastructurii rutiere, contribuind la asigurarea întreținerii corespunzătoare a rețelei rutiere naționale, îmbunătățind condițiile de drum și siguranța rutieră”.

Pentru comparație, în 2025, pentru executarea lucrărilor de întreținere și reparație a drumurilor publice naționale a fost alocat un buget de circa 2,59 miliarde de lei. Potrivit Raportului de executare a bugetului, prezentat de Administrația de Stat a Drumurilor, suma valorificată pentru toate lucrările executate a fost de aproximativ 2,51 miliarde de lei în perioada ianuarie–decembrie 2025, ceea ce reprezintă un nivel de realizare de 96,7%.

Anterior, economistul Veaceslav Ioniță a declarat că Guvernul încasează anual aproximativ 4 000 de lei de la fiecare șofer pentru infrastructura rutieră, însă doar jumătate din această sumă ajunge efectiv în fondul rutier, iar restul banilor sunt redirecționați către alte cheltuieli bugetare. Potrivit lui, pentru menținerea rețelei rutiere într-o stare bună ar fi necesară alocarea anuală a circa 1% din PIB pentru întreținere, ceea ce în acest an ar însemna aproximativ 3,5 miliarde de lei, plus încă 1% din PIB pentru dezvoltare și construcția de drumuri noi. În realitate, pentru întreținere se alocă sub 2 miliarde de lei.