Moldova, încă doi vecini! Putin schimbă harta Europei

15 Iun. 2022, 11:20
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
15 Iun. 2022, 11:20 // Actual //  bani.md

Unul dintre propagandiștii lui Vladimir Putin a publicat o hartă cu viitoare împărțire a Ucrainei, după ce va fi cucerită de Rusia. Harta arată și ambițiile imperiale ale Kremlinului, dar și planuri mai vechi de rupere a țării vecine în trei state diferite.

Planurile președintelui Federației Ruse, Vladimir Putin, au fost dezvăluite de unul dintre cei mai importanți propagandiști ai săi, Alexandr Koț, scrie Segodnia, care constată că ocupanții nici măcar nu-și mai ascund adevăratele obiective în războiul împotriva Ucrainei.

La Forumul Economic din orașul rus St. Petersburg, din Federația Rusă, a fost prezentată o hartă a modului în care rușii doresc să împartă Ucraina în districte. Harta cu împărțirea Ucrainei, publicată de propagandistul rus Alexandr Koț, prezintă o schemă pentru împărțirea administrativ-teritorială a Ucrainei în cazul ocupării acesteia. Schema este concepută pentru o „perioadă de tranziție” de 3-5 ani.

Ucraina ar urma să fie împărțită în trei, o idee mai veche a Kremlinului. Prima secțiune a țării ar urma să fie așa-numitul „District teritorial de vest”, care ar putea fi format din opt regiuni (Volin, Transcarpatia, Ivano-Frankivsk, Liov, Rivne, Ternopil, Hmelnițki și Cernăuți), cu centrul de district în orașul Hmelnițki.

A doua secțiune a Ucrainei ar urma să fie așa-numitul „District Teritorial Central”, care ar include opt regiuni (Viniția, Jitomir, Kiev, Poltava, Sumi, Harkov, Cerkasy și Chernihiv), cu centrul administrativ în actuala capitală Kiev. Publicația ucraineană remarcă faptul că alte județe nu sunt vizibile în fotografia cu harta noii împărțiri teritoriale a Ucrainei.

A treia secțiune, care cuprinde partea de sud-est a țării, cu Donbasul în care se află cele două republici separatiste Lugansk și Donețk, precum și partea de la nord de Peninsula Crimeea, ocupată de trupele lui Vladimir Putin, cu litoralul ucrainean la Marea Neagră, este în mare parte ocupată de invadatori sau scena unor lupte extrem de grele.

Trebuie remarcat faptul că Pentagonul a confirmat, indirect, că Rusia are astfel de planuri. Cu o zi în urmă, reprezentanții Departamentului Apărării din SUA au declarat că președintele rus Vladimir Putin își dorește încă să cucerească cea mai mare parte a Ucrainei, dacă nu chiar întreaga țară.

Dar, a spus secretarul adjunct al Apărării, Colin Kohl, în prezent președintele rus este nevoit să-și restrângă obiectivele în război, pentru că nu are forța necesară pentru a le atinge.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

21 Apr. 2026, 20:17
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
21 Apr. 2026, 20:17 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor
Președintele Comisiei parlamentare pentru agricultură, Serghei Ivanov, a criticat modul în care este finanțat sectorul agricol. El afirmă că, în pofida laudelor venite din partea autorităților, agricultura rămâne subfinanțată și tot mai dependentă de credite.

„Nu avem ce ascunde. Se spune că sectorul bancar stă foarte bine la creditarea agriculturii și că există creștere. Este adevărat, s-au creditat mai mulți agricultori, dar per total asta înseamnă că povara datoriilor crește în spate”, a declarat Ivanov.

Potrivit acestuia, creșterea creditării nu reflectă dezvoltarea sectorului, ci dimpotrivă, indică o decapitalizare a agriculturii, fermierii fiind nevoiți să apeleze tot mai mult la bani împrumutați.

Ivanov atrage atenția că agricultura primește doar 5% din totalul creditelor din economie, în condițiile în care generează aproximativ 45% din exporturile Republicii Moldova.
„Practic, motorul economiei noastre stă în doar 5% din creditare. Este o rușine”, a subliniat acesta.

Un alt aspect îngrijorător, spune oficialul, este lipsa de transparență privind volumul finanțărilor din zona microcreditării, unde dobânzile sunt mult mai mari.

În același timp, datele prezentate pentru anul 2025 arată că peste 400 de agricultori au înregistrat întârzieri la plata creditelor de peste 60 de zile, ceea ce îi plasează într-o categorie de risc ridicat și le reduce semnificativ accesul la finanțare bancară.

„În momentul în care există întârzieri de peste 60 de zile, agricultorul nu mai este considerat fiabil. Băncile fie nu îl mai creditează, fie o fac cu costuri mari. În aceste condiții, oamenii sunt împinși spre microfinanțare, unde dobânzile sunt de câteva ori mai mari”, a explicat Ivanov.

În opinia sa, această situație generează pierderi nu doar pentru fermieri, ci și pentru stat, care ratează venituri importante din economie.
„Este o situație foarte critică și sperăm să fie conștientizată la nivel de decizie”, a conchis președintele Comisiei agricultură.