Moldova intră în radarul investitorilor! BNM face lobby la Washington pentru dezvoltarea economică

Delegația Băncii Naționale a Moldovei (BNM), condusă de guvernatoarea Anca Dragu, a încheiat vizita de lucru la Washington (21–26 aprilie 2025), unde a participat la reuniuni de nivel înalt cu lideri financiari internaționali și investitori globali, reafirmând angajamentul Republicii Moldova pentru reforme economice și stabilitate macrofinanciară.

În cadrul evenimentului „Regional Economic Outlook Breakfast”, organizat de Fondul Monetar Internațional (FMI), Anca Dragu a subliniat reziliența economiei moldovenești, necesitatea investițiilor responsabile și importanța parteneriatelor externe pentru asigurarea stabilității și prosperității pe termen lung. „În pofida contextului geopolitic și economic incert, Republica Moldova demonstrează că poate avansa pe calea reformelor și a integrării europene”, a declarat guvernatoarea.

Delegația BNM a avut întrevederi strategice cu oficiali ai FMI, Băncii Mondiale, Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), Departamentului Trezoreriei SUA și investitori internaționali, discuțiile concentrându-se pe consolidarea rezilienței economice, gestionarea presiunilor inflaționiste și susținerea parcursului european al Moldovei.

Un punct central al discuțiilor a fost implementarea Programului susținut de FMI pentru Moldova și lansarea Programului de Evaluare a Sectorului Financiar (FSAP), menit să analizeze sistemul financiar al țării și să sprijine reformele în linie cu standardele internaționale.

În întrevederile cu oficialii Departamentului Trezoreriei SUA, printre care Scott Rembrandt și Brian McCauley, s-a discutat despre întărirea cooperării internaționale, combaterea spălării banilor și a finanțării terorismului.

Delegația BNM a participat, de asemenea, la o dezbatere organizată de Banca Mondială privind incluziunea financiară și digitalizarea serviciilor financiare ca motoare ale dezvoltării durabile, fiind evidențiate progresele Moldovei în extinderea accesului populației la instrumente financiare moderne.

Pe parcursul vizitei, delegația Republicii Moldova a luat parte la reuniuni bilaterale cu liderii FMI și ai Grupului Băncii Mondiale, la reuniunea Constituentei FMI și Băncii Mondiale, reafirmând sprijinul pentru Ucraina și pentru întărirea solidarității internaționale în fața provocărilor economice și geopolitice.

Delegația Republicii Moldova a fost condusă de ministrul finanțelor, Victoria Belous, și guvernatoarea BNM, Anca Dragu, alături de prim-viceguvernatorul Petru Rotaru și viceguvernatorul Mihnea Constantinescu.

Reuniunile de primăvară ale FMI și Băncii Mondiale reprezintă una dintre cele mai importante platforme internaționale de dialog și colaborare în sectorul financiar, facilitând identificarea de soluții comune pentru provocările economice regionale și globale.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Creșterea vârstei medii a alegătorilor din Republica Moldova aduce o prezență mai stabilă și mai ridicată la urne, însă acest lucru se datorează în principal electoratului vârstnic, în timp ce tinerii rămân slab reprezentați, cu o implicare ceva mai activă în diaspora decât în țară. Concluziile aparțin expertului economic Veaceslav Ioniță, prezentate în emisiunea „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.

Potrivit acestuia, la alegerile prezidențiale din 2024 au votat în total 54,4% dintre alegători în primul tur și 59,1% în turul doi. Prezența a fost mai ridicată pe malul drept al Nistrului (68,2% și respectiv 70,2%) și foarte redusă în stânga Nistrului (8,8% și 14,3%). Diaspora a avut o participare mai modestă, dar în creștere: 25,2% în primul tur și 34,5% în turul doi. În Chișinău, prezența a fost de 66% și respectiv 69,3%.

La capitolul vârstă, diferențele sunt semnificative. Tinerii între 18 și 25 de ani au participat la vot în proporție de 41,3% în primul tur și 46,2% în al doilea, cifre sub media națională. În schimb, persoanele de peste 65 de ani au avut o prezență covârșitoare: 79,7% și 83,5% la cele două tururi. „Cei mai activi alegători sunt cei între 66 și 75 de ani – nouă din zece au mers la vot la alegerile prezidențiale”, a subliniat Ioniță.

Expertul remarcă faptul că în țară și în stânga Nistrului diferența între participarea tinerilor și a vârstnicilor este uriașă, pe când în diasporă aproape că dispare – toate categoriile de vârstă votează la nivel similar. La Chișinău însă, unde locuiește cea mai mare parte a tinerilor, prezența acestora este surprinzător de scăzută.

„Nemobilizarea tinerilor poate crea probleme pentru partidele care sunt percepute drept reprezentanți ai acestei generații, dar care în ziua votării rămân fără susținători activi la urne”, a avertizat Veaceslav Ioniță.