Moldova, la un pas de blackout: atacurile rusești aruncă țara în criză energetică

06 Dec. 2025, 21:36
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
06 Dec. 2025, 21:36 // Actual //  Ursu Victor

Republica Moldova se confruntă cu un deficit acut de energie după atacurile masive lansate noaptea trecută de Rusia asupra infrastructurii energetice a Ucrainei, avertizează economistul Sergiu Tofilat. Situația pune presiune majoră pe capacitatea de import a țării și riscă să ducă la deconectări sau scumpiri, dacă populația nu reduce consumul în intervalele critice 7:00–11:00 și 18:00–23:00, perioade în care prețurile din România sunt de două-trei ori mai mari decât nivelul mediu inclus în tariful local. În unele zile, energia ajunge la 300–600 euro/MWh.

Tofilat explică faptul că, în lipsa economisirii, Moldova poate ajunge în scenariul pesimist, în care nu există suficiente capacități de import și au loc deconectări. Cel mai probabil este scenariul intermediar, în care statul va cumpăra energie scumpă de pe bursă sau prin contracte de avarie, ceea ce va impune inevitabil majorări de tarif. În scenariul optimist, Ucraina ar reuși să repare rapid unele centrale și să reducă importurile, eliberând capacitate pe linii pentru Moldova.

Deficitul energetic se explică prin faptul că țara produce doar o parte din consum, iar restul depinde de importuri din România. În orele de vârf, lipsesc aproximativ 600 MWh, însă capacitatea maximă de import este de doar 345 MWh. Până recent, Moldova folosea cota neutilizată de Ucraina, dar acest mecanism nu mai funcționează din cauza bombardamentelor continue asupra sistemului energetic ucrainean.

Potrivit lui Tofilat, autoritățile cunoșteau această problemă de aproape un an. La ședința CSE din 16 ianuarie 2025, Guvernul a cerut UE zece generatoare gratuite, însă Bruxellesul a transmis repetat că sprijinul nerambursabil merge prioritar către Ucraina și că Moldova trebuie să identifice soluții pe piață sau din mediul privat. Ministerul Energiei a reiterat riscurile în martie și august 2025, însă deciziile nu au fost executate, iar situația a rămas neschimbată.

Economistul susține că situația putea fi atenuată dacă se avansau la timp soluțiile tehnice: achiziția unor generatoare modulare de mare capacitate, precum turbinele mobile TM2500, și mobilizarea mediului de afaceri prin garanții de achiziție a energiei. El solicită convocarea urgentă a Comisiei guvernamentale pentru pregătirea sezonului rece, unde antreprenorii din domeniul energetic ar putea contribui rapid la identificarea soluțiilor necesare. Tofilat afirmă că, deși a fost desemnat membru al acestei comisii, nu a fost invitat la ședința din 18 septembrie și speră că situația nu se va repeta.

Pe termen mediu, sunt necesare investiții masive în noi centrale electrice, capacități regenerabile, sisteme de stocare și interconexiuni suplimentare cu România și Ucraina. Până atunci, avertizează Tofilat, soluția imediată rămâne reducerea consumului în orele de vârf, pentru a evita deconectările și creșterea tarifelor.

Realitatea Live

16 Mart. 2026, 17:35
 // Categoria: Uncategorized // Autor:  Grîu Tatiana
16 Mart. 2026, 17:35 // Uncategorized //  Grîu Tatiana

Republica Moldova ar putea deveni țara cu cea mai rapidă creștere a PIB-ului pe cap de locuitor în perioada 2026–2030, potrivit unor estimări publicate de Fondul Monetar Internațional (FMI) și analizate de platforma Visual Capitalist.

Conform prognozelor, PIB-ul pe cap de locuitor al Moldovei ar urma să crească cu aproximativ 53% până în anul 2030, cel mai mare ritm dintre toate statele analizate. Indicatorul măsoară valoarea bunurilor și serviciilor produse într-o economie raportată la numărul de locuitori și este considerat unul dintre principalele repere pentru nivelul de trai.

În clasamentul țărilor cu cea mai rapidă creștere economică pe cap de locuitor, Moldova este urmată de Guyana (44,8%), Turkmenistan (38,1%), Serbia (36,6%) și Armenia (33,9%). În top se mai regăsesc Albania, Insulele Marshall, Mauritius, Kazahstan și China.

Analiza arată că majoritatea statelor cu ritmuri accelerate de creștere sunt economii emergente, unde reformele economice, dezvoltarea unor noi industrii și creșterea investițiilor pot genera salturi rapide ale veniturilor pe cap de locuitor.

Totodată, mai multe economii din Europa de Est și de Sud-Est apar în clasamentul primelor 25 de țări, inclusiv Serbia, Albania, Bulgaria, Polonia, Georgia și Lituania. Potrivit experților, aceste state beneficiază de investiții în creștere, modernizare economică și integrare tot mai profundă în piața europeană.

Pe de altă parte, atunci când este analizată creșterea în termeni absoluți a veniturilor pe cap de locuitor, clasamentul este dominat de economii foarte dezvoltate. Liechtenstein ar urma să înregistreze cea mai mare majorare, cu aproximativ 39 400 de dolari în plus per persoană până în 2030, urmat de Islanda, Irlanda, Qatar și Elveția.

Unele state apar în ambele clasamente – atât la creșterea procentuală, cât și la cea absolută. Printre acestea se numără Islanda, Guyana și Lituania, economii care combină ritmuri rapide de dezvoltare cu majorări consistente ale veniturilor populației.

Datele utilizate în analiză provin din prognozele FMI, iar PIB-ul pe cap de locuitor este calculat în dolari.