Moldova, nominalizată la 3 categorii de către un site prestigios de turisim şi vinificaţie. Votează şi tu!

Wine Travel Award este un site pretigios de turism şi vinificaţie care anual desemnează câştigătorii, iar pentru asta cere şi ajutorul publicului care este îndemnat să participe la votare. Castel Mimi este nominalizat la trei categorii – „Cartea de vizită a ţării, locul care trebuie vizitat”, „Cel mai frumos eveniment al anului – Festivalul Internaţional VinOpera” şi „Abordarea progresivă” prin elementele de sustenabilitate pe care le introduce şi pe care le promovează vinăria.

Concursul are loc în perioada 1-31 martie, iar fiecare doritor poate vota câte o singură dată la cele trei categorii. Ulterior, un grup din 12 experţi internaţionali vor desemna câştigătorii care vor fi incluşi în ghidul WTA cu recomandări pentru o lume întreagă de a vizita atracţia turistică.

Poţi vota şi tu accesând fiecare dintre aceste linkuri:

Pentru a desemna Castel Mimi drept atracţia turistică Must Visit:

https://winetravelawards.com/nominee/castel-mimi-5/

Pentru a desemna Festivalul Internaţional de Muzică Clasică VinOpera Event of the Year:

https://winetravelawards.com/nominee/vinopera-castel-mimi-6/

Pentru a vota Castel Mimi la categoria Progressive Aproach:

https://winetravelawards.com/nominee/castel-mimi-6/

În cadrul concursului pentru Wine Travel Awards, Castel Mimi se prezintă nu doar ca un producător de vinuri de înaltă calitate şi gazda celei mai frumoase atracţii turistice din ţara noastră, dar şi ca un promotor al unei afaceri sustenabile prin protejarea mediului ambiant. Unul dintre elementele prin care se remarcă este parcul fotovoltaic care asigură în prezent 40% din necesităţile castelului, iar în următorii cinci ani, echipa îşi propune ca locaţia să devină independentă energetic.

#Wine Travel Award #Must Visit #Castel Mimi

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În anul 2024, veniturile disponibile ale populației din Republica Moldova au constituit în medie 5 283,8 lei lunar per persoană, în creștere cu 7,5% față de 2023, potrivit datelor oficiale. Ajustate la inflație, veniturile reale s-au majorat cu 2,7%, însă decalajele dintre mediul urban și cel rural rămân semnificative, potrivit datelor Biroului Național de Statistică.

Cea mai importantă sursă de venit rămâne activitatea salarială, cu o pondere de 55,8%, urmată de prestațiile sociale – 20,9%. Veniturile din activități pe cont propriu au contribuit cu 10,1%, iar transferurile din afara țării, deși încă semnificative (10,2%), au înregistrat o scădere de 0,9 puncte procentuale față de anul precedent.

Venitul lunar mediu în urban a fost cu 2 536,8 lei mai mare decât în rural, adică de 1,6 ori mai mare. În mediul urban, salariile contribuie cu 65% la veniturile totale, iar în rural – doar cu 44,4%. Gospodăriile din sate sunt mult mai dependente de activitatea agricolă (11,1%) și transferurile din străinătate (12,8%), față de 8,1% în urban.

Venitul mediu pe persoană scade odată cu creșterea numărului de membri ai gospodăriei. O persoană care locuiește singură dispune de 6 190,6 lei/lună, în timp ce într-o gospodărie cu 5 persoane și mai multe, suma scade la 3 367,7 lei/persoană.

Cheltuielile de consum au fost în medie de 4 407 lei/persoană/lună, în creștere cu 3,7% față de 2023, dar în termeni reali, populația a cheltuit cu 0,9% mai puțin. Cele mai mari cheltuieli s-au înregistrat pentru: produse alimentare și băuturi nealcoolice – 39,9%, locuință, apă, electricitate și gaze – 17,2% și îmbrăcăminte și încălțăminte – 7,7%.

Cheltuielile din urban au fost, în medie, de 5 611,6 lei/persoană, cu 2 132,6 lei mai mari decât în rural. Locuitorii urbani cheltuie mai mult pentru transport, sănătate, educație, cultură și restaurante, în timp ce cei din rural alocă mai mult pentru hrană (46,6%) și utilități (19,2%).

Cheltuielile în natură sunt mai frecvente în gospodăriile rurale (10,3% din total), reflectând autoconsumul din agricultură și ajutoarele primite.

În 2024, 10,8% din populație a cheltuit peste 10% din buget pentru sănătate (15,5% în urban și 7,2% în rural). Totodată, 11,4% din populație a alocat peste 30% din venitul disponibil pentru întreținerea locuinței – în scădere față de 13,6% în 2023.