Moldova, paradisul studenților străini! Topul celor care aleg să vină la universitățile din țară

În prezent numărul studenților străini care învață în Moldova a ajuns la 5.154 persoane, în creștere cu 12% față de anul precedent. Studenții străini reprezintă deja 8,6% din numărul total de studenți, față de 1% acum 10 ani, constată economistul Veaceslav Ioniță într-o postare pe blogul său

Potrivit lui, Moldova timp de 13 ani a înregistrat o scădere continuă a numărului de studenți în universități și doar acum 2 ani înregistrează o ușoară creștere. În primul an, creșterea a fost determinată de COVID-19 și dificultățile întâmpinate de tineri de a pleca peste hotare. Acum însă creșterea sau stoparea descreșterii numărului de studenți din universități se datorează aproape în exclusivitate creșterii numărului de studenți străini în Moldova.

„Creșterea impresionantă a numărului de studenți străini care au decis să învețe în Moldova se datorează în cea mai mare parte studenților din România. În ultimii 10 ani numărului de studenți din România care au decis să învețe în Moldova a crescut de 75 ori, de la 36 studenți în 2010/11 la 2.661 studenți în prezent. Astfel, fiecare al doilea student străin care învață în Moldova este din România”, a punctat Ioniță.

În acest an ponderea studenților din România a ajuns la 52%, comparativ cu ponderea de 3% acum 10 ani. Altfel spus studenții din România în prezent sunt mai mulți decât restul studenților străini luați împreună. De fapt studenții din 3 țări, România, Israel și India constituie 85% din toți studenții străini. În ultimii ani noi pierdem puternic studenții din Israel, fapt regretabil, dar care poate fi ușor remediat, dacă ar exista o politică clară de promovare a învățământului superior din Moldova în rândul studenților din alte țări.

„Dacă cineva crede că politica nu influențează economia vă greșiți amarnic. În perioada 2001-2010, numărul de studenți din România care învață în Moldova s-a redus de 13 ori, de la 478 în 2000/01 la doar 36 în 2010. De fapt în acea perioadă nu doar studenții din România au ezitat să vină la noi la studii, dar și din alte țări am înregistrat o scădere continuă a studenților. Drept consecință în anul de studii 2008/09 numărul studenților străini în Moldova a coborât la minimul de 1,2 mii persoane. În prezent Moldova înregistrează o creștere stabilă a numărului de studenți străini, care învață la noi și aceasta tendință poate fi una salvatoare pentru învățământul superior din Moldova”, opinează economistul.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#straini #Romania #Studenti

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a anunțat planuri pentru cea mai amplă majorare a bugetului militar american din ultimele peste șapte decenii, cu scopul de a construi o „armată de vis” și de a asigura securitatea țării împotriva tuturor „inamiculor”, relatează Reuters.

Potrivit unui mesaj publicat pe rețeaua sa de socializare Truth Social, bugetul Pentagon ar urma să ajungă în 2027 la 1,5 trilioane de dolari. Comparativ cu anul curent, când cheltuielile militare sunt estimate la 901 miliarde de dolari, bugetul apărării ar crește de peste 1,5 ori, consolidând poziția SUA ca statul cu cele mai mari cheltuieli militare din lume.

Trump a declarat că decizia a fost luată după „negocieri lungi și dificile” cu senatori, congresmeni și membri ai Cabinetului. Potrivit acestuia, fondurile suplimentare pentru armată ar urma să fie asigurate din tarifele vamale impuse statelor care, în trecut, „au jefuit America”.

Ultima dată când Statele Unite au majorat bugetul apărării cu peste 50% a fost în 1951, pe fondul războiului din Coreea. Chiar și în perioada administrației lui Ronald Reagan, la apogeul Războiului Rece, creșterile au fost mai moderate – 25% în 1981 și 20% în 1982, amintește Reuters.

Potrivit Politico, noile cheltuieli ar urma să finanțeze mai multe programe strategice ale administrației Trump, inclusiv un sistem de apărare antirachetă denumit „Golden Dome” („Cupola de Aur”), estimat la 175 de miliarde de dolari, și un amplu proiect de modernizare a flotei navale, supranumit „Golden Fleet” („Flota de Aur”). Acesta din urmă prevede construirea a 25 de nave militare noi, dotate cu lasere, rachete hipersonice și capacități nucleare.

Pentru ca planul să devină realitate, este necesară aprobarea Congresului SUA, unde republicanii dețin o majoritate fragilă. Deși mulți parlamentari republicani și-au exprimat sprijinul pentru inițiativă, amploarea cheltuielilor suplimentare ridică semne de întrebare.

În prezent, Statele Unite alocă aproximativ 3,5% din PIB pentru apărare. Congresmanul republican Don Bacon a declarat pentru Politico că ar fi necesar un nivel de cel puțin 4% din PIB pentru a reconstrui flota, forțele aeriene, arsenalul de rachete balistice intercontinentale și pentru a sprijini personalul militar.

În același timp, un centru analitic independent avertizează că planurile lui Trump ar necesita aproximativ 5 trilioane de dolari până în 2035, iar veniturile din tarife vamale nu ar acoperi integral aceste costuri. În actualul an fiscal, taxele vamale au adus la buget circa 288 de miliarde de dolari, adică puțin peste jumătate din suma necesară pentru ambițiile militare anunțate.