Moldova, paradisul studenților străini! Topul celor care aleg să vină la universitățile din țară

În prezent numărul studenților străini care învață în Moldova a ajuns la 5.154 persoane, în creștere cu 12% față de anul precedent. Studenții străini reprezintă deja 8,6% din numărul total de studenți, față de 1% acum 10 ani, constată economistul Veaceslav Ioniță într-o postare pe blogul său

Potrivit lui, Moldova timp de 13 ani a înregistrat o scădere continuă a numărului de studenți în universități și doar acum 2 ani înregistrează o ușoară creștere. În primul an, creșterea a fost determinată de COVID-19 și dificultățile întâmpinate de tineri de a pleca peste hotare. Acum însă creșterea sau stoparea descreșterii numărului de studenți din universități se datorează aproape în exclusivitate creșterii numărului de studenți străini în Moldova.

„Creșterea impresionantă a numărului de studenți străini care au decis să învețe în Moldova se datorează în cea mai mare parte studenților din România. În ultimii 10 ani numărului de studenți din România care au decis să învețe în Moldova a crescut de 75 ori, de la 36 studenți în 2010/11 la 2.661 studenți în prezent. Astfel, fiecare al doilea student străin care învață în Moldova este din România”, a punctat Ioniță.

În acest an ponderea studenților din România a ajuns la 52%, comparativ cu ponderea de 3% acum 10 ani. Altfel spus studenții din România în prezent sunt mai mulți decât restul studenților străini luați împreună. De fapt studenții din 3 țări, România, Israel și India constituie 85% din toți studenții străini. În ultimii ani noi pierdem puternic studenții din Israel, fapt regretabil, dar care poate fi ușor remediat, dacă ar exista o politică clară de promovare a învățământului superior din Moldova în rândul studenților din alte țări.

„Dacă cineva crede că politica nu influențează economia vă greșiți amarnic. În perioada 2001-2010, numărul de studenți din România care învață în Moldova s-a redus de 13 ori, de la 478 în 2000/01 la doar 36 în 2010. De fapt în acea perioadă nu doar studenții din România au ezitat să vină la noi la studii, dar și din alte țări am înregistrat o scădere continuă a studenților. Drept consecință în anul de studii 2008/09 numărul studenților străini în Moldova a coborât la minimul de 1,2 mii persoane. În prezent Moldova înregistrează o creștere stabilă a numărului de studenți străini, care învață la noi și aceasta tendință poate fi una salvatoare pentru învățământul superior din Moldova”, opinează economistul.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#straini #Romania #Studenti

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Omul de afaceri Vasile Tofan, considerat un apropiat al partidului de guvernământ PAS, susține că Republica Moldova ar trebui să renunțe complet la raioane, pe care le consideră „inutile și anacronice”, în contextul în care tot mai multe competențe sunt transferate la nivel central.

Într-o analiză publică, Tofan afirmă că există „un consens aproape universal” privind depășirea modelului actual, mai ales după ce domenii-cheie precum asistența socială și medicina au fost centralizate, iar educația urmează același traseu. În aceste condiții, el se întreabă de ce autoritățile discută reducerea numărului de raioane de la 32 la circa 10, și nu eliminarea completă a acestui nivel administrativ.

Potrivit lui, Moldova este o excepție printre statele mici europene, unde structura administrativă include, de regulă, doar două niveluri central și local. El invocă exemple precum Lituania, Letonia, Estonia sau Irlanda, dar și state candidate la UE precum Albania și Muntenegru, care nu au un nivel regional ales.

Singurul argument real pentru menținerea raioanelor ar fi coordonarea proiectelor de infrastructură și accesarea fondurilor europene, însă Tofan susține că aceste funcții pot fi preluate de agenții regionale coordonate central, după modelul statelor baltice. În acest context, el compară rata de absorbție a fondurilor europene: Letonia ar avea circa 85% pentru perioada 2021–2027, în timp ce România ar fi la aproximativ 16%.

Tofan avertizează și asupra presiunii bugetare tot mai mari, menționând că 31% dintre angajații din Moldova sunt bugetari un nivel peste cel al unor state mult mai dezvoltate. În același timp, raportul dintre angajați și pensionari a ajuns la 1,1 la 1, „cea mai mică rată din Europa”, ceea ce ar împinge țara spre un posibil colaps bugetar.

În opinia sa, existența unui nivel administrativ intermediar ales generează birocrație, tensiuni politice și decizii lente, un „lux” pe care Moldova nu și-l mai permite în actualul context demografic și economic.

Ca alternativă, omul de afaceri propune municipalizarea în jurul centrelor raionale existente, prin comasarea satelor și transformarea acestora în poli regionali de dezvoltare. Modelul propus ar presupune un guvern central mai suplu și aproximativ 40 de municipalități puternice, inspirat din „formula baltică”.

În același timp, Tofan critică actuala abordare a autorităților, pe care o consideră prea timidă și concentrată pe aspecte „semantice”, precum denumirea noilor regiuni, în locul unor reforme structurale profunde.