Moldova, paradisul studenților străini! Topul celor care aleg să vină la universitățile din țară

În prezent numărul studenților străini care învață în Moldova a ajuns la 5.154 persoane, în creștere cu 12% față de anul precedent. Studenții străini reprezintă deja 8,6% din numărul total de studenți, față de 1% acum 10 ani, constată economistul Veaceslav Ioniță într-o postare pe blogul său

Potrivit lui, Moldova timp de 13 ani a înregistrat o scădere continuă a numărului de studenți în universități și doar acum 2 ani înregistrează o ușoară creștere. În primul an, creșterea a fost determinată de COVID-19 și dificultățile întâmpinate de tineri de a pleca peste hotare. Acum însă creșterea sau stoparea descreșterii numărului de studenți din universități se datorează aproape în exclusivitate creșterii numărului de studenți străini în Moldova.

„Creșterea impresionantă a numărului de studenți străini care au decis să învețe în Moldova se datorează în cea mai mare parte studenților din România. În ultimii 10 ani numărului de studenți din România care au decis să învețe în Moldova a crescut de 75 ori, de la 36 studenți în 2010/11 la 2.661 studenți în prezent. Astfel, fiecare al doilea student străin care învață în Moldova este din România”, a punctat Ioniță.

În acest an ponderea studenților din România a ajuns la 52%, comparativ cu ponderea de 3% acum 10 ani. Altfel spus studenții din România în prezent sunt mai mulți decât restul studenților străini luați împreună. De fapt studenții din 3 țări, România, Israel și India constituie 85% din toți studenții străini. În ultimii ani noi pierdem puternic studenții din Israel, fapt regretabil, dar care poate fi ușor remediat, dacă ar exista o politică clară de promovare a învățământului superior din Moldova în rândul studenților din alte țări.

„Dacă cineva crede că politica nu influențează economia vă greșiți amarnic. În perioada 2001-2010, numărul de studenți din România care învață în Moldova s-a redus de 13 ori, de la 478 în 2000/01 la doar 36 în 2010. De fapt în acea perioadă nu doar studenții din România au ezitat să vină la noi la studii, dar și din alte țări am înregistrat o scădere continuă a studenților. Drept consecință în anul de studii 2008/09 numărul studenților străini în Moldova a coborât la minimul de 1,2 mii persoane. În prezent Moldova înregistrează o creștere stabilă a numărului de studenți străini, care învață la noi și aceasta tendință poate fi una salvatoare pentru învățământul superior din Moldova”, opinează economistul.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#straini #Romania #Studenti

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

După pierderea aproape totală a pieței europene și eșecul negocierilor pentru un nou acord major cu China, gigantul energetic rus Gazprom a acumulat stocuri de gaz de circa 60 miliarde de metri cubi, relevă o investigație Reuters bazată pe declarații ale oficialilor guvernamentali și ale managerilor companiei.

În 2024, producția Gazprom a atins 416,2 miliarde m³, însă doar 355,2 miliarde m³ au putut fi valorificate pe piețele interne și externe, echivalentul unui surplus care depășește de trei ori consumul anual al Poloniei. În regiunea arctică, unde se află principalele zăcăminte, problema a devenit acută după ce livrările zilnice către UE – aproximativ 500 milioane m³ înainte de războiul din Ucraina – s-au prăbușit.

La Forumul Economic de la Sankt Petersburg (PMEF-2025), ministrul pentru Dezvoltarea Orientului Îndepărtat, Aleksei Ceikunov, a sugerat utilizarea gazului excedentar pentru centrale electrice destinate industriei inteligenței artificiale și blockchain-ului. Propunerea a fost respinsă drept neprofitabilă de adjunctul ministrului Energiei, Pavel Sorokin, care a pledat pentru direcționarea surplusului spre „revitalizarea” sectorului cărbunelui, aflat în pierdere.

Exporturile către Europa au coborât la circa 30 miliarde m³ pe an, cel mai mic nivel din anii ’70, iar oprirea tranzitului prin Ucraina amenință să taie și aceste volume. Conducta „Puterea Siberiei” – 38 miliarde m³ la capacitate maximă – nu acoperă decât o cincime din pierderile europene, iar negocierile cu Beijingul pentru o a doua conductă au rămas fără rezultat. Nici proiectul unui hub de gaze în Turcia și nici planul anunțat de Vladimir Putin de a vinde 55 miliarde m³ pe an Iranului nu par viabile, apreciază analistul Mihail Krutiihin.

Gazprom a înregistrat în 2023 cea mai mare pierdere din istoria sa, 629 miliarde de ruble (≈6,9 miliarde €). Deși la nivel consolidat a revenit pe profit în 2024, segmentul de gaze a acumulat încă 1 trilion de ruble pierderi. Pentru a compensa, Kremlinul a majorat tarifele interne la gaze cu 24% între 2022-2024 și plănuiește încă un salt de 46% până în 2028.

„Gazprom deține cele mai mari rezerve de gaze din lume, dar nu le poate monetiza”, rezumă Krutiihin. „Fără piețe stabile și fără încrederea clienților, compania rămâne captivă propriilor excedente – o poziție cu adevărat disperată”.