Moldova pregătește un dosar uriaș pentru recuperarea activelor energetice furate de Rusia

Premierul Dorin Recean a declarat că Guvernul Republicii Moldova este în prezent în proces de identificare a unui grup de avocați internaționali care să asiste autoritățile în recuperarea activelor energetice preluate de Rusia. Întrebat despre posibilitatea de a urmări o cale similară cu cea a companiei ucrainene Naftogaz, care a câștigat un arbitraj internațional în fața Gazprom, pe baza unui audit similar, Recean a subliniat că guvernul ia în considerare toate opțiunile legale disponibile.

„Este vorba despre recuperarea activelor Republicii Moldova, care au fost preluate, inclusiv prin mijloace frauduloase, din diverse sectoare, în special din sectorul energetic. Printre acestea se numără Moldova Gas și centrala de la Cuciorga, active care au fost preluate de Rusia”, a declarat premierul.

Recean a precizat că autoritățile moldovenești sunt în proces de identificare a potențialilor consultanți juridici pentru a sprijini Guvernul în acest demers. Recuperarea activelor energetice este considerată o prioritate națională, având în vedere impactul semnificativ asupra securității energetice a Republicii Moldova. Guvernul a menționat că va urmări, în măsura posibilităților, un proces similar cu cel al Ucrainei pentru a recupera activele naționale și a asigura protecția intereselor statului moldovean pe plan internațional.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#active #Gazprom #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Industria cimentului din Europa trage un semnal de alarmă: piața este sufocată de importurile ieftine din afara Uniunii Europene, în timp ce producția internă este afectată de costurile mari cu energia, taxele pe emisiile de carbon și reglementările de mediu stricte. Polonia, unul dintre cei mai mari producători de ciment din UE, cere înjumătățirea importurilor din Ucraina, pe fondul unei creșteri explozive a livrărilor din această țară – aproape 3.000% în ultimii cinci ani.

România se confruntă și ea cu o problemă similară: importurile de ciment au crescut de aproape cinci ori între 2015 și 2023, în timp ce producția internă a stagnat, potrivit datelor Eurostat. În Ungaria, importurile aproape s-au dublat, iar în Polonia, deși au crescut mai puțin decât în România, ele au devenit o amenințare serioasă pentru industria locală, care susține peste 28.000 de locuri de muncă.

Datele arată că 36% din importurile de ciment ale UE vin din Turcia, 19% din Algeria, 12,6% din Ucraina, 4,4% din Egipt și 4% din Maroc. Polonia, al treilea producător de ciment din UE, a lansat o ofensivă politică pentru a obține impunerea unor limite anuale la importurile din Ucraina, ca parte a acordului comercial cu această țară. „Trebuie să ne protejăm industria, altfel riscăm să pierdem o capacitate strategică esențială în contextul actual, marcat de reînarmare, infrastructură defensivă și proiecte de amploare”, a avertizat europarlamentarul Krzysztof Hetman.

Producătorii europeni acuză că sunt puși în dificultate de concurența neloială a cimentului din afara UE, care nu este supus taxelor pe emisiile de carbon sau altor restricții de mediu. În timp ce giganții industriali din Spania, Germania, Grecia și Slovacia domină exporturile de ciment în UE, România rămâne una dintre țările cele mai expuse la invazia cimentului ieftin din afara blocului comunitar – în special din Turcia.

Pe fondul apropierii turului doi al alegerilor prezidențiale din Polonia, industria cimentului își face tot mai auzită vocea, cerând măsuri urgente. Situația amintește de valul de proteste din 2023 al fermierilor polonezi, români și slovaci împotriva importurilor agricole ieftine din Ucraina.

În paralel, Ungaria a declarat un „război al cimentului” împotriva marilor producători străini, adoptând o legislație controversată care permite guvernului să reglementeze prețurile, producția și distribuția, ba chiar să limiteze exporturile. În timp ce Europa se luptă cu propriile reguli stricte, Ucraina a decis recent prelungirea cu cinci ani a tarifelor anti-dumping pentru importurile de ciment din Moldova și Belarus – până la 94%, respectiv 57%.

Industria europeană a cimentului cere acum acțiuni ferme pentru protejarea pieței interne, avertizând că, fără măsuri rapide, riscă să fie distrusă de un val de importuri ieftine care erodează competitivitatea și amenință locurile de muncă din sector.