Moldova primește 19,5 milioane de dolari, din partea SUA, pentru consolidarea securității energetice

Republica Moldova va beneficia de o alocare suplimentară de 19,5 milioane de dolari din partea Statelor Unite ale Americii pentru consolidarea securității energetice. În acest sens a fost semnat cel de-al 14-lea Amendament la Acordul de asistenţă privind obiectivul de dezvoltare încheiat între Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul Statelor Unite ale Americii pentru creștere economică durabilă ancorată în integrarea europeană, anunță Ministerul Finanțelor.

Finanțarea adițională va contribui la conectarea elementelor cheie ale sectorului energetic al Republicii Moldova cu sistemele europene, atragerea investițiilor în producția locală de energie, diversificarea aprovizionării cu gaze naturale și creșterea eficienței energetice.

De asemenea, Amendamentul prevede stabilirea termenilor și condițiilor privind suportul bugetar nerambursabil de 30 milioane de dolari SUA, ce urmează a fi oferit țării noastre de către Agenția Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID). Banii vor fi folosiți pentru gestionarea crizei energetice pe componenta energiei electrice.

Amendamentul prenotat va intra în vigoare după ratificarea acestuia de către Parlamentul Republicii Moldova.

Proiectul Hotărârii de Guvern cu privire la inițierea negocierilor și aprobarea semnării celui de-al 14-lea Amendament la Acordul menționat a fost aprobat în cadrul ședinței de Guvern din 2 noiembrie curent.

#amendament #sectorul energetic #ajutor #Ministerul Finanțelor #SUA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Tot mai multe țări din lume revin la stocarea alimentelor de bază, după decenii în care guvernele au renunțat la rezervele strategice și s-au bazat aproape exclusiv pe comerțul global. O analiză a Financial Times arată că state din Europa până în Asia își reconstruiesc rezervele de urgență de orez, grâu și alte produse esențiale, ca măsură de protecție împotriva instabilității mondiale.

De la Suedia și Norvegia până la India și Indonezia, guvernele au început să își refacă stocurile, temându-se de șocuri geopolitice, blocaje comerciale și crize climatice.

„După sfârșitul Războiului Rece, am fost aproape singurii care au păstrat aceste rezerve… pentru că nu știi niciodată ce se poate întâmpla”, a declarat Miika Ilomäki, specialist-șef în pregătirea pentru situații de urgență din cadrul Agenției Naționale de Aprovizionare a Finlandei. Potrivit acestuia, Norvegia și Suedia au început acum să urmeze exemplul Finlandei.

Relansarea politicii de stocare a alimentelor reflectă un cumul de șocuri globale: pandemia, războiul din Ucraina, conflictele recente din Gaza, Venezuela și Iran, dar și instabilitatea climatică și transformarea comerțului internațional într-o armă geopolitică.

Tot mai multe guverne consideră că, în condiții de criză, piețele nu mai pot fi considerate de încredere, iar alimentele trebuie tratate, la fel ca energia, drept active strategice.

În același timp, economiștii și oficialii din domeniul comerțului avertizează că acumularea simultană de rezerve de către mai multe țări poate avea efecte inverse: reducerea ofertei pe piața mondială, creșterea prețurilor și lovirea celor mai săraci importatori de alimente.