Moldova, prin ochii investitorilor străini. Ce-i deranjează

Deși autoritățile Republicii Moldova se laudă cu atragerea investițiilor străine pentru dezvoltarea economiei și asigurarea locurilor de muncă plătite, în ultimii 10 ani cota întreprinderilor cu ISD s-a redus de la 8.2% în 2010 la 7.5% în 2019. Această evoluție a fost provocată în exclusivitate de reducerea importantă a numărului de companii cu capital mixt, arată studiul Asociației Investitorilor Străini.

Începând din 2003, industria prelucrătoare a fost principala țintă a investițiilor străine Greenfield în Moldova, atât în ceea ce privește numărul de proiecte, cât și investițiile capitale. ISD Greenfield în producția moldovenească au creat aproximativ 11,174 de locuri de muncă din ianuarie 2014, prin intermediul a 16 proiecte, evaluate la un total estimat la 767 milioane USD. Totuși, investițiile de mai sus au produs un impact limitat asupra producției interne, datorită sofisticării tehnologice scăzute și a productivității limitate, precum și integrării slabe a companiilor locale în lanțurile valorice ale companiilor cu ISD. În perioada 2011-2019, Moldova a realizat în medie 7 proiecte Greenfield pe an, similar cu performanțele înregistrate de Albania și Muntenegru. Alte țări comparatoare au realizat de 2-8 ori mai multe astfel de proiecte, în aceeași perioadă. Moldova rămâne în urmă față de țările UE de dimensiuni similare și, mai important, față de alte state mici cu economii în tranziție sau din fostul spațiu sovietic (Armenia și Georgia).

Potrivit indicatorului fluxul de ISD ponderat la produsul intern brut (PIB), Republica Moldova, comparativ cu alte tari, s-a poziționat destul de bine, cu o pondere de 5% în 2019 și 2.72% în 20181 – valori peste media înregistrată la nivelul țărilor din Europa de Est sau țărilor cu economii în tranziție. Aceasta, însă, s-a datorat fluxurilor mai mari de ISD din ultimii 2 ani, dar și unui nivel mic al PIB-lui. Moldova are cel mai mic PIB per capita dintre toate țările comparatoare.

Comparația stocului de ISD cu PIB arată o imagine puțin mai favorabilă. Stocul ISD în USD a constituit aproximativ 40% din PIB în anul 2019, peste media economiilor în tranziție și celor din estul Europei. Evaluarea stocului de ISD din Moldova este, în funcție de metodă, destul de scăzută față de statele comparatoare. Prin urmare, există o mulțime de spațiu pentru îmbunătățirea politicilor și practicilor de atragere a ISD.

Companiile străine au cea mai mare productivitate

De-a lungul ultimilor 10 ani, întreprinderile cu forma mixtă de proprietate, cu participarea capitalului străin, înregistrează cea mai mare productivitate a muncii (1,425 mii lei per angajat în anul 2019), cu creșteri susținute în fiecare an. În anul 2019 întreprinderile străine au raportat o cifră de afaceri per angajat de cca 1,187 mii lei.

Întreprinderile locale cu proprietate privată obțin o productivitatea muncii de aproape de două ori mai mică decât la întreprinderile cu ISD, iar aceasta practic coincide cu nivelul mediu în țară. Un nivel similar al productivității muncii a fost atins și la întreprinderile cu formă mixtă de proprietate cu participarea statului, doar că o caracteristică a acestora din ultimii 5 ani este oscilație puternică, în ambele direcții, de la un an la altul.

În pofida faptului, că productivitatea muncii la întreprinderile publice a crescut constant pe întreaga perioadă 2010-2019, valoarea indicatorului venituri din vânzări per 1 angajat continuă să rămână cea mai mică.

Întreprinderile cu ISD au demonstrat o productivitate a muncii mai mare comparativ cu întreprinderile locale, atât în economie în ansamblu, cât și în majoritatea sectoarelor economice.

Ce îndepărtează investitorii de Republica Moldova

Companiile străine care vin în Republica Moldova, potrivit Asociației Investitorilor Străini, vor Ameliorarea mediului de afaceri (cadrului regulator), dezvoltarea capitalului uman și o mai bună guvernare a pieței muncii, promovarea concurenței oneste și eficientizarea piețelor, inclusiv prin raționalizarea prezenței statului pe piețele locale competitive.

Un aspect important pe care pun accent investitorii străini sunt sporirea accesibilității, calității și fiabilității serviciilor digitale, dar și fortificarea rezilienței umane la vulnerabilitățile critice.

#business #salarii #profit

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Începând cu anul 2028, Republica Moldova va introduce taxe pentru utilizarea drumurilor naționale, după un model similar celui aplicat în România. Anunțul a fost făcut de vicepremierul Vladimir Bolea, ministru al Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, în cadrul unei emisiuni de la TV8.

Potrivit ministrului, noul sistem va presupune achitarea unor taxe în funcție de perioada de utilizare a drumurilor naționale.

„Vom avea taxe pe zile de utilizare a drumurilor: pentru o zi, o săptămână, un an și așa mai departe. Aceste două tipuri de taxe ne vor permite să creștem volumul lucrărilor de construcție și întreținere a drumurilor”, a declarat Vladimir Bolea.

Oficialul a subliniat că mecanismul va fi unul diferențiat, în funcție de frecvența circulației. „Cine circulă zilnic va plăti mai mult decât cei care folosesc mașina o dată pe săptămână sau o dată pe lună”, a precizat ministrul.

Pentru evidența utilizării infrastructurii rutiere, autoritățile vor folosi sistemele de monitorizare deja existente. Potrivit lui Vladimir Bolea, camerele amplasate la intrările pe drumurile naționale vor permite determinarea numărului de zile în care un vehicul a circulat.

„Când ieși din Chișinău sau te angajezi pe drumurile naționale, camerele te înregistrează automat. Așa vom ști câte zile ai folosit drumurile”, a explicat ministrul, menționând că, în perioada 2028–2034, valoarea taxei va fi calculată în funcție de aceste date.

Totodată, sunt preconizate modificări și pentru transportatori. Taxarea utilizării drumurilor naționale va fi calculată în funcție de numărul de kilometri parcurși, urmând să fie eliminat actualul regim al taxelor fixe. Acest sistem este utilizat deja în Uniunea Europeană, inclusiv în România.

Anterior, secretarul de stat al MIDR, Nicolai Mîndra, a anunțat că autoritățile intenționează să introducă, în perioada 2027–2028, două tipuri de taxe: una pentru deținerea autovehiculului, colectată la nivelul administrațiilor publice locale pentru reabilitarea drumurilor locale, și alta pentru utilizarea infrastructurii naționale, calculată fie în funcție de timp, fie de distanță.