Moldova se înarmează împotriva bombei energetice a lui Putin! Cumpără păcură și alocă 4 miliarde de lei Energocomului

Pentru a face față crizei energetice în care s-a pomenit, Comisia Situații Excepționale a aprobat mai multe decizii pentru asigurarea securității energetice a țării.

Începând cu luna noiembrie, Guvernul va acorda compensații pentru plata facturilor la energia termică consumatorilor vulnerabili. În acest context, Ministerul Muncii și Protecției Sociale (MMPS) va efectua plata în avans către S.A. „Termoelectrica” a 200 milioane de lei din Fondul de reducere a vulnerabilității energetice. Acest lucru va permite S.A. „Termoelectrica” să achiziționeze volume suplimentare de păcură pentru perioada rece a anului.

Totodată, în vederea susținerii unui număr mai mare de familii defavorizate, începând cu data de 1 noiembrie 2022 și pe durata valabilității stării de urgență, ajutorul pentru perioada rece a anului va fi calculat în baza unei formule actualizate. Mijloacele financiare vor fi acordate familiilor solicitante care au un venit mediu lunar mai mare decât venitul lunar minim garantat conform legislației și mai mic decât nivelul venitului lunar minim garantat.

Totodată, CSE a decis să modifice legea bugetului pentru anul 2022 și să aloce 4 miliarde de lei Energocom pentru achiziția gazelor naturale.

La începutul lunii octombrie, Gazprom a anunțat că reduce livrările de gaz către Republica Moldova la 5,7 mil. metri cubi/zi, cu 30%, volum pe care l-a menținut și în luna noiembrie. Concernul rus spunea ca nu a putut rezerva volumul necesar țării noastre, pentru că Ucraina ar refuza să transporte mai mult gaz prin conductă, informație negată de autoritățile de la Kiev care au anunțat că nu există nicio problemă tehnică în acest sens.

Urmare a reducerilor de metan, Moldova, potrivit ministrului Infrastructurii, Andrei Spînu, cele 2,3 milioane de metri cubi de gaze naturale pe zi repartizate regiunii transnistrene în luna noiembrie sunt „suficiente pentru a evita o criză umanitară” pe malul stâng, dar nu fac posibil ca Centrala termoelectrică de la Cuciurgan să producă energie electrică și pentru malul drept.

Urmare a reducerilor de gaz de către Gazprom, Cuciurganul a sistat livrările de curent către malul drept, iar pentru a face față crizei gaziere, Chișinăul a trecut Termoelectrica, cel mai mare consumator de gaze, pe păcură.

#gaz #Energie #criză

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernul recunoaște negru pe alb, într-un document oficial, că datoria publică a Republicii Moldova este extrem de vulnerabilă la șocuri valutare și la dobânzi, iar un singur scenariu negativ poate arunca indicatorii peste limitele „de siguranță” asumate public

Potrivit Programului „Managementul datoriei de stat pe termen mediu (2026–2028)”, care va fi aprobat în ședința de guvernului, peste 62% din datoria de stat este denominată în valută, iar mai mult de jumătate din întreg portofoliul este expus la euro și dolar. Ministerul Finanțelor admite că o depreciere severă a leului ar lovi direct în buget, majorând automat datoria exprimată în lei și costurile de deservire, fără nicio decizie politică suplimentară.

Un alt detaliu alarmant este că aproape o treime din datoria totală ajunge la scadență într-un singur an, iar la datoria internă situația este mult mai gravă, peste 70% trebuie refinanțată anual. Asta înseamnă că statul trăiește permanent „din rostogolire”, dependent de bunăvoința pieței și de apetitul investitorilor pentru titluri pe termen scurt.

Documentul mai arată că 56,8% din datoria statului are dobândă variabilă, iar 59% din datorie va fi refixată la dobânzi noi în decurs de un an. Cu alte cuvinte, orice creștere a ratelor pe piață se transferă aproape instantaneu în cheltuieli bugetare mai mari – exact într-o perioadă cu deficite de peste 5% din PIB.

Ministerul Finanțelor mai recunoaște o dependență critică faptului că 90% din datoria externă este deținută de creditori multilaterali, iar finanțarea bugetului se bazează masiv pe împrumuturi de la UE, FMI și băncile internaționale. Fără acest sprijin extern, documentul avertizează explicit că apare riscul insuficienței surselor pentru acoperirea cheltuielilor deja angajate.

În privința datoriei interne, aproape 99% din finanțarea internă va veni din emisiuni de valori mobiliare de stat, într-o piață unde sectorul bancar rămâne principalul cumpărător. Ministerul admite că, capacitatea pieței interne de a absorbi volume tot mai mari de VMS este limitată, iar orice șoc economic poate bloca finanțarea deficitului.

Concluzia implicită a documentului este că datoria este „sustenabilă” doar atâta timp cât nu se întâmplă nimic rău, nici depreciere valutară majoră, nici dobânzi mai mari, nici retragerea sprijinului extern. În caz contrar, chiar Ministerul Finanțelor avertizează că indicatorii pot scăpa rapid de sub control, împingând datoria mult peste limitele asumate public.