Moldova se înarmează împotriva bombei energetice a lui Putin! Cumpără păcură și alocă 4 miliarde de lei Energocomului

Pentru a face față crizei energetice în care s-a pomenit, Comisia Situații Excepționale a aprobat mai multe decizii pentru asigurarea securității energetice a țării.

Începând cu luna noiembrie, Guvernul va acorda compensații pentru plata facturilor la energia termică consumatorilor vulnerabili. În acest context, Ministerul Muncii și Protecției Sociale (MMPS) va efectua plata în avans către S.A. „Termoelectrica” a 200 milioane de lei din Fondul de reducere a vulnerabilității energetice. Acest lucru va permite S.A. „Termoelectrica” să achiziționeze volume suplimentare de păcură pentru perioada rece a anului.

Totodată, în vederea susținerii unui număr mai mare de familii defavorizate, începând cu data de 1 noiembrie 2022 și pe durata valabilității stării de urgență, ajutorul pentru perioada rece a anului va fi calculat în baza unei formule actualizate. Mijloacele financiare vor fi acordate familiilor solicitante care au un venit mediu lunar mai mare decât venitul lunar minim garantat conform legislației și mai mic decât nivelul venitului lunar minim garantat.

Totodată, CSE a decis să modifice legea bugetului pentru anul 2022 și să aloce 4 miliarde de lei Energocom pentru achiziția gazelor naturale.

La începutul lunii octombrie, Gazprom a anunțat că reduce livrările de gaz către Republica Moldova la 5,7 mil. metri cubi/zi, cu 30%, volum pe care l-a menținut și în luna noiembrie. Concernul rus spunea ca nu a putut rezerva volumul necesar țării noastre, pentru că Ucraina ar refuza să transporte mai mult gaz prin conductă, informație negată de autoritățile de la Kiev care au anunțat că nu există nicio problemă tehnică în acest sens.

Urmare a reducerilor de metan, Moldova, potrivit ministrului Infrastructurii, Andrei Spînu, cele 2,3 milioane de metri cubi de gaze naturale pe zi repartizate regiunii transnistrene în luna noiembrie sunt „suficiente pentru a evita o criză umanitară” pe malul stâng, dar nu fac posibil ca Centrala termoelectrică de la Cuciurgan să producă energie electrică și pentru malul drept.

Urmare a reducerilor de gaz de către Gazprom, Cuciurganul a sistat livrările de curent către malul drept, iar pentru a face față crizei gaziere, Chișinăul a trecut Termoelectrica, cel mai mare consumator de gaze, pe păcură.

#gaz #Energie #criză

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.