Moldova se topește la 40 de grade! Grosu: Agricultorii vor trebui să se reprofileze

Moldova se confruntă cu o situație climatică fără precedent, marcată de un cod portocaliu de arșiță care afectează grav agricultura. În cadrul unei emisiuni la Exclusiv TV, președintele Parlamentului, Igor Grosu, a subliniat necesitatea de a pune întrebări esențiale legate de viitorul agriculturii în contextul schimbărilor climatice.

„Uitați-vă ce e afară. Eu nu țin minte ala situație. Trebuie să punem întrebări ce culturi ce fel de sisteme de irigare, mai eficiente să avem, trebuie să avem grijă de resursele noastre acvatice. Da foarte multe întrebări pe care toți și le pun, în privința situației climaterice,” a declarat Igor Grosu.

Arșița prelungită a determinat mulți agricultori să reevalueze culturile pe care le plantează. În acest context, se discută tot mai des despre trecerea la culturi rezistente la secetă, precum sorgul, nautul și diverse soiuri de leguminoase. Aceste plante nu numai că necesită mai puțină apă, dar oferă și beneficii nutriționale și economice semnificative.

O altă prioritate este implementarea unor sisteme de irigare moderne și eficiente. Irigarea prin picurare și utilizarea tehnologiilor de gestionare a apei sunt văzute ca soluții viabile pentru a maximiza utilizarea resurselor de apă disponibile. Aceste metode permit o distribuire mai precisă a apei, reducând astfel pierderile și asigurând o utilizare sustenabilă a resurselor acvatice.

Igor Grosu a subliniat importanța protejării resurselor de apă ale țării. „Trebuie să avem grijă de resursele noastre acvatice,” a adăugat el, subliniind necesitatea unui management integrat al apei care să includă atât protecția surselor de apă, cât și promovarea utilizării eficiente și sustenabile a acestora.

Astăzi, 14 iulie, au fost înregistrate 40 de grade în Chișinău, potrivit siteurilor meteo internaționale. Și mâine va fi o nouă zi de foc și ne așteaptă o săptămână toridă.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#canicula #fermieri #Agricultură

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Directorul Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală (AGEPI), Eugeniu Rusu, a respins acuzațiile lansate de deputatul Ion Chicu la ședința plenară a Parlamentul Republicii Moldova de săptămâna trecută, calificându-le drept false și menite să inducă în eroare opinia publică.

Potrivit lui Eugeniu Rusu, afirmația potrivit căreia AGEPI ar colecta milioane de lei din drepturi de autor prin intermediul organizațiilor de gestiune colectivă este „un fals”. Directorul AGEPI a subliniat că instituția nu colectează bani din drepturi de autor sau drepturi conexe, această prerogativă revenind exclusiv organizațiilor de gestiune colectivă – asociații obștești create de titularii de drepturi pentru a le reprezenta interesele în raport cu utilizatorii.

„AGEPI nu colectează bani pentru dreptul de autor și dreptul conex. Aceste sume sunt administrate de organizațiile de gestiune colectivă, constituite de interpreți, producători de fonograme, videograme, fotografi, pictori și alți titulari de drepturi”, a precizat Eugeniu Rusu.

Directorul AGEPI a respins și afirmația potrivit căreia titularii de drepturi nu ar primi remunerații de ani de zile. Conform actelor de verificare pentru anii 2021–2022, aproximativ 600 de titulari de drepturi au beneficiat anual de remunerații.

De asemenea, șeful AGEPI a calificat drept neadevărată acuzația privind lipsa controalelor asupra activității organizațiilor de gestiune colectivă. Potrivit acestuia, încă din anul 2010, AGEPI efectuează anual controale, iar actele de control sunt publice și pot fi consultate pe pagina oficială a instituției, la compartimentul „Transparență”. Începând cu 2021, aceste rapoarte sunt disponibile separat pentru fiecare organizație de gestiune colectivă.

Pentru anul 2024, AGEPI anunță că până la sfârșitul anului vor fi inițiate proceduri de control pentru toate organizațiile de gestiune colectivă.

Referitor la acuzațiile privind existența unui monopol în sistemul de gestiune colectivă, Eugeniu Rusu a precizat că în prezent funcționează șase organizații – patru pentru drepturi de autor și două pentru drepturi conexe – iar alte cinci cereri pentru obținerea avizului de funcționare sunt în examinare.

Totodată, directorul AGEPI a subliniat că instituția respectă dreptul fundamental la asociere și nu poate interveni pentru a crea organizații de gestiune colectivă în domenii unde titularii de drepturi nu s-au asociat încă. În acest sens, AGEPI poartă discuții cu uniunile de creație și titularii de drepturi pentru a stimula constituirea unor organizații și în alte domenii, precum filmul, pictura sau fotografia.

„Nu trebuie să ne lăsăm păcăliți de alegații eronate. Vom reveni și cu alte informații pe măsură ce acest subiect va fi polemizat în continuare”, a conchis Eugeniu Rusu.