Moldova se topește la 40 de grade! Grosu: Agricultorii vor trebui să se reprofileze

Moldova se confruntă cu o situație climatică fără precedent, marcată de un cod portocaliu de arșiță care afectează grav agricultura. În cadrul unei emisiuni la Exclusiv TV, președintele Parlamentului, Igor Grosu, a subliniat necesitatea de a pune întrebări esențiale legate de viitorul agriculturii în contextul schimbărilor climatice.

„Uitați-vă ce e afară. Eu nu țin minte ala situație. Trebuie să punem întrebări ce culturi ce fel de sisteme de irigare, mai eficiente să avem, trebuie să avem grijă de resursele noastre acvatice. Da foarte multe întrebări pe care toți și le pun, în privința situației climaterice,” a declarat Igor Grosu.

Arșița prelungită a determinat mulți agricultori să reevalueze culturile pe care le plantează. În acest context, se discută tot mai des despre trecerea la culturi rezistente la secetă, precum sorgul, nautul și diverse soiuri de leguminoase. Aceste plante nu numai că necesită mai puțină apă, dar oferă și beneficii nutriționale și economice semnificative.

O altă prioritate este implementarea unor sisteme de irigare moderne și eficiente. Irigarea prin picurare și utilizarea tehnologiilor de gestionare a apei sunt văzute ca soluții viabile pentru a maximiza utilizarea resurselor de apă disponibile. Aceste metode permit o distribuire mai precisă a apei, reducând astfel pierderile și asigurând o utilizare sustenabilă a resurselor acvatice.

Igor Grosu a subliniat importanța protejării resurselor de apă ale țării. „Trebuie să avem grijă de resursele noastre acvatice,” a adăugat el, subliniind necesitatea unui management integrat al apei care să includă atât protecția surselor de apă, cât și promovarea utilizării eficiente și sustenabile a acestora.

Astăzi, 14 iulie, au fost înregistrate 40 de grade în Chișinău, potrivit siteurilor meteo internaționale. Și mâine va fi o nouă zi de foc și ne așteaptă o săptămână toridă.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#canicula #fermieri #Agricultură

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Locuitorii municipiului Chișinău au avut în anul 2024 un profil de consum alimentar diferit față de media Uniunii Europene, cu un accent pe pâine, lactate și ouă, dar cu un consum mai redus de pește și uleiuri vegetale. Datele reies din statistica oficială privind consumul anual mediu de alimente pe persoană, comparate cu estimările pentru UE.

Potrivit datelor pentru 2024, un locuitor al Chișinăului a consumat, în medie, 86,8 kg de pâine și produse de panificație pe an, echivalentul a aproximativ 238 grame pe zi. Prin comparație, în Uniunea Europeană consumul mediu anual de pâine este estimat la 57,4 kg, adică circa 157 grame pe zi. Diferența indică o dependență mult mai mare de produsele de panificație în alimentația zilnică din Chișinău.

La capitolul carne, consumul anual în Chișinău a fost de 61,2 kg per persoană, ușor sub media UE, estimată la aproximativ 66 kg pe an. Astfel, dieta locală rămâne mai modestă în proteine animale comparativ cu standardele europene.

Consumul de lapte și produse lactate, exprimat în echivalent lapte a fost de 241,1 kg pe an în Chișinău. Deși UE raportează un consum mai redus de lapte lichid (circa 43,5 litri/an), luând în calcul toate produsele lactate, consumul total echivalent este mult mai mare, ceea ce face comparația directă mai puțin relevantă. Totuși, datele indică faptul că lactatele rămân importante în alimentație.

Diferențe se observă la uleiuri vegetale. În Chișinău, consumul mediu anual a fost de 9 litri per persoană, de peste două ori mai mare decât media UE, estimată la circa 4 kg pe an. Acest lucru sugerează un stil alimentar bazat mai frecvent pe prăjire și preparate cu conținut ridicat de grăsimi.

La ouă, Chișinăul depășește media europeană. În 2024, consumul a fost de 253 ouă pe persoană, față de 190–210 ouă anual în UE. Este unul dintre produsele unde diferența față de Europa este clar în favoarea consumului local.

În schimb, la zahăr, locuitorii Chișinăului consumă mai puțin decât media UE. În 2024, consumul anual a fost de 18 kg, apropiat de limita superioară a mediei europene, estimată la 16–17 kg, însă tendința este de scădere față de anii anteriori.

Un decalaj important apare la pește și produse din pește. În Chișinău, consumul mediu a fost de doar 16,2 kg pe an, mult sub media UE de aproximativ 22,9 kg, aflată la cel mai scăzut nivel din ultimul deceniu. Diferența reflectă atât prețurile mai ridicate ale peștelui, cât și tradițiile alimentare locale.

La cartofi, consumul în Chișinău a fost de 38 kg pe an, sub media UE, estimată la aproximativ 90 kg, dar apropiat de nivelurile din vestul Europei, unde consumul este mai redus. În schimb, consumul de legume a ajuns la 130,4 kg pe an, peste nivelul mediu european, iar cel de fructe – 82,3 kg, ușor sub media UE.