Moldova se topește la 40 de grade! Grosu: Agricultorii vor trebui să se reprofileze

Moldova se confruntă cu o situație climatică fără precedent, marcată de un cod portocaliu de arșiță care afectează grav agricultura. În cadrul unei emisiuni la Exclusiv TV, președintele Parlamentului, Igor Grosu, a subliniat necesitatea de a pune întrebări esențiale legate de viitorul agriculturii în contextul schimbărilor climatice.

„Uitați-vă ce e afară. Eu nu țin minte ala situație. Trebuie să punem întrebări ce culturi ce fel de sisteme de irigare, mai eficiente să avem, trebuie să avem grijă de resursele noastre acvatice. Da foarte multe întrebări pe care toți și le pun, în privința situației climaterice,” a declarat Igor Grosu.

Arșița prelungită a determinat mulți agricultori să reevalueze culturile pe care le plantează. În acest context, se discută tot mai des despre trecerea la culturi rezistente la secetă, precum sorgul, nautul și diverse soiuri de leguminoase. Aceste plante nu numai că necesită mai puțină apă, dar oferă și beneficii nutriționale și economice semnificative.

O altă prioritate este implementarea unor sisteme de irigare moderne și eficiente. Irigarea prin picurare și utilizarea tehnologiilor de gestionare a apei sunt văzute ca soluții viabile pentru a maximiza utilizarea resurselor de apă disponibile. Aceste metode permit o distribuire mai precisă a apei, reducând astfel pierderile și asigurând o utilizare sustenabilă a resurselor acvatice.

Igor Grosu a subliniat importanța protejării resurselor de apă ale țării. „Trebuie să avem grijă de resursele noastre acvatice,” a adăugat el, subliniind necesitatea unui management integrat al apei care să includă atât protecția surselor de apă, cât și promovarea utilizării eficiente și sustenabile a acestora.

Astăzi, 14 iulie, au fost înregistrate 40 de grade în Chișinău, potrivit siteurilor meteo internaționale. Și mâine va fi o nouă zi de foc și ne așteaptă o săptămână toridă.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#canicula #fermieri #Agricultură

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.