Moldova trăiește pe datorie! Deficit de 8,7 miliarde de lei în 2022

În anul 2022 la bugetul public național (BPN) au fost acumulate venituri în sumă de 91,5 miliarde lei, fiind în creștere cu 14,1 miliarde lei față de anul 2021. Cheltuielile au constituit 99,7 miliarde lei, care comparativ cu anul 2021 sunt mai mari cu 17,7 miliarde lei. Executarea BPN s-a încheiat cu un deficit în sumă de 8,2 miliarde lei, iar soldurile mijloacelor bănești în conturile bugetelor componente ale bugetului public național au constituit 6,5 miliarde lei, se arată în informația Ministerului Finanțelor

Veniturile bugetului de stat în anul 2022 au constituit 59,2 miliarde lei, înregistrând o majorare de 9,8 miliarde lei.

Veniturile administrate de către Serviciul Fiscal de Stat au constituit 23,8 miliarde lei, în creștere cu 3,7 miliarde lei față de anul 2021, iar cele administrare de către Serviciul Vamal au constituit 33,9 miliarde lei, fiind în creștere cu 5,3 miliarde lei comparativ cu anul trecut.

Cheltuielile bugetului de stat au fost executate în sumă de 67,9 miliarde lei, cu 13,8 miliarde lei mai mult comparativ cu anul trecut. Executarea bugetului de stat s-a încheiat cu un deficit în sumă de 8,7 miliarde lei, iar soldurile mijloacelor bănești în conturile bugetului de stat au constituit 3,1 miliarde lei.

În anul 2022, Ministerul Finanțelor a asigurat onorarea tuturor angajamentelor de plată, toate plățile fiind finanțate integral.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#deficit #cheltuieli #incasari

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Directorul Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE), Alexei Taran, a comentat inițiativa legislativă care prevede reducerea și plafonarea salariilor în instituțiile de reglementare, afirmând că ANRE și-a exprimat deja poziția oficială prin avizul transmis Parlamentului, iar instituția așteaptă evoluția proiectului de lege.

„Agenția și-a expus părerea prin avizul la acest proiect de lege. La moment nu pot comenta mai mult. Așteptăm să vedem evoluția acestui proiect”, a declarat Alexei Taran.

Șeful ANRE a subliniat că agenția este o instituție independentă din punct de vedere financiar și decizional, iar sistemul de salarizare este construit pe principii aplicate la nivel internațional în domeniul reglementării.

„Nivelul de salarizare corespunde principiilor generale pentru acest tip de activitate și pentru aceste instituții. Salariile din reglementare se raportează la nivelul industriei pe care o reglementează și la salariile pentru funcții similare din aceeași industrie”, a explicat Taran.

Potrivit acestuia, acest principiu nu este specific doar Republicii Moldova, ci este utilizat pe scară largă în Europa și în alte state, inclusiv în țări cu care ANRE colaborează în cadrul rețelelor internaționale ale autorităților de reglementare.

„Aceste principii sunt implementate și respectate nu doar în Europa, ci și în alte țări cu care colaborăm. Ele sunt standarde recunoscute pentru autoritățile de reglementare”, a precizat directorul ANRE.

Între timp, ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a anunțat că o inițiativă legislativă privind plafonarea salariilor în organismele de reglementare a fost deja înregistrată în Parlament și urmează să fie adoptată.

„Vorbim despre stabilirea unui plafon salarial – de până la cinci sau șapte ori salariul mediu pe economie. Nu mulți oameni beneficiază de asemenea salarii, vorbim de câteva zeci de persoane, dar este o chestiune de principiu și de justiție socială”, a declarat Gavriliță.

Proiectul de lege vizează instituții precum ANRE, CNPF și alte autorități de reglementare.

În prezent, salariile directorilor ANRE se ridică la circa 100 de mii de lei.