Moldovagaz explică de ce nu ieftinește gazul pentru populație

Moldovagaz lasă să se înțeleagă că deocamdată nu există premise pentru reducerea tarifului la gaz pentru populație.

Compania spune că a acumulat devieri financiare de 669,4 milioane de lei urmare a prețului mai mare de achiziție a metanului față de cel stabilit în prețul final pentru populație – 926,9 USD/1000 de metri cubi față de 1 093,20 USD/1000 de metri cubi în primul trimestru al anului 2023.

Totodată, la sfârșitul anului 2022 devierile tarifare negative ale Moldovagaz au constituit mai mult de 2,5 miliarde de lei generate de la costul de procurare a gazelor naturale și de la activitatea de furnizare a gazelor naturale consumatorilor.

Moldovagaz spune că deși o parte din devierile financiare au fost recuperate, mai sunt încă devieri care urmează a fi acoperite.

„Moldovagaz, va examina existenta unor factori obiectivi, care generează necesitatea revizuirii venitului reglementat a furnizorului de gaze naturale și va înainta spre examinare Agenției proiectul prețurilor reglementate pentru furnizarea gazelor naturale”, se mai arată în mesajul companiei.

În prezent tariful la gaz pentru populație este de 29,27 de lei pentru metrul cub.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#gaz #Moldovagaz #tarife

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Republicii Moldova a înregistrat o creștere surpriză în trimestrul III 2025 de 5,2%, comparativ cu perioada similară a anului 2024, arată datele Biroului Național de Statistică. Cu toate acestea, pe ansamblul primelor nouă luni ale anului, creșterea economică este de doar 2,0%, semn că avansul din vară nu reușește să compenseze slăbiciunile din prima parte a anului.

Motorul principal al creșterii a fost agricultura, care a avut o contribuție de +2,1 puncte procentuale la PIB, după o creștere a valorii adăugate brute de 15%, care confirmă încă o dată dependența economiei de factorul climatic. Construcțiile au adus un plus de 0,7%, iar industria prelucrătoare și tranzacțiile imobiliare au avut contribuții modeste, de doar 0,2% fiecare.

În schimb, unele sectoare au frânat economia. HoReCa (cazare și alimentație publică) a scăzut cu 1,6%, iar alte activități de servicii au înregistrat un declin de 7,6%, semnalând o cerere internă încă fragilă. Chiar și activitățile gospodăriilor casnice au raportat o prăbușire de 27,8%, deși impactul direct în PIB este redus.

Un detaliu important este rolul tot mai mare al statului în creșterea economică: impozitele nete pe produs au crescut cu 11,1%, contribuind cu 1,4% la majorarea PIB, ceea ce indică faptul că o parte importantă a avansului vine din fiscalitate, nu din productivitate.

Din perspectiva utilizărilor, creșterea PIB a fost susținută de investiții, formarea brută de capital fix a crescut cu 17,9%, având o contribuție de 3,7%, și de consumul populației, care a urcat cu 2,9%. Exporturile totale de bunuri și servicii au crescut cu 14%, dar acest câștig a fost aproape anulat de majorarea importurilor cu 5,5%, care a redus creșterea PIB cu 3,1%.

Imaginea de ansamblu devine și mai nuanțată în datele cumulative. În ianuarie–septembrie 2025, PIB-ul a ajuns la 257,3 miliarde lei, însă avansul real de 2,0% este modest pentru o economie aflată în recuperare. Agricultura și construcțiile au rămas piloni ai creșterii, în timp ce industria prelucrătoare (-1,1%), tranzacțiile imobiliare (-2,0%) și activitățile profesionale (-5,9%) au tras economia în jos.

Comparativ cu statele din regiune, Moldova se situează peste media UE, care a crescut cu 1,6% în trimestrul III 2025, și peste România (1,2%), dar rămâne mult sub performanțele unor economii precum Irlanda (10,8%).

Concluzia din datele statistice relevă că avansul economiei cu 5,2% din trimestrul III arată bine, dar economia Moldovei rămâne dependentă de agricultură, investiții publice și importuri, fără un impuls din industrie și servicii cu valoare adăugată mare.