Moldoveanul care exportă struguri de masă în întreaga lume: Orice investiție este bună când se recuperează în 2-3 ani

SRL Terra-Vitis este o gospodărie multiramurală din satul Burlacu, raionul Cahul care se ocupă cu cultivarea și comercializarea produselor agricole. La moment, gospodăria gestionează 1900 hectare, dintre care, 120 ha sunt ocupate de plantații multianuale (măr, păr și struguri de masă). Întreprinderea condusă de Petru Mihov este cunoscută în special pentru plantațiile de struguri de masă construite pe sistem de tip Gabel, ceea ce îi permite să exporte strugurii în mai multe direcții.

Construcția de tip Gable se deosebește de alte construcții prin modul de conducere a butucilor și are o mulțime de avantaje pentru cultivarea strugurilor. În primul rând, datorită acestui sistem se poate obține o productivitate mult mai înaltă, după șase ani antreprenorul îți propune să obțină o recoltă de 30 de tone la hectar. De asemenea, prin această instalație se asigură o stare fitosanitară mai bună și o manipulare mai porivită a strugurilor.

Un dezavantaj al acestei construcții este faptul că nu toate soiurile pot fi plantate.

O astfel de construcție necesită investiții de 750 de mii de lei la hectar.

Datorită instalării unui sistem de irigare prin picurare, antreprenorul spune că se mărește nu doar recolta de struguri de masă, ci și calitatea acestora.

Petru Mihov se poate lăuda cu o colecție de struguri de masă de 138 de soiuri, 67 dintre ele au fost prezentate și degustate în cadrul unei întâlniri a producătorilor de struguri, la data de 24 august curent în satul Burlacu.

În mare parte, strugurii de masă produși de gospodăria Terra Vitis sunt destinați pentru export. Din spusele antreprenorului, aceștia ajung aproape în întreaga lume.

„Anul trecut am exportat în toate direcțiile, practic acolo unde ne era convenabil. Și în Rusia am exportat și în Belarus, dar și în România și prin niște parteneri, prieteni și în Franța au ajuns strugurii noștri.”

Prin producția înaltă și printr-un preț bun, antreprenorul speră să recupereze investiția cât mai curând și în termenii stabiliți.

„Orice investiție e bună când se recuperează în doi, trei ani. Eu sper prin recolta de 30 de tone la hectar și un preț pentru export, vom obține și rezultatul dat.”

Antreprenorul spune că atunci când este dorință orice poate fi realizat. De asemenea, el a menționat pentru Bani.md dificultățile cu care se confruntă activând în acest domeniu. Printre acestea au fost enumerate costurile nu prea mici și lipsa de materiale necesare în țara noastră.

„Nu întotdeauna ai satisfacție din lucrul primit, fiindcă suntem prea dependenți încă de climă, sunt ploi cu grindină în timpul recoltării, suntem dependenți de piață, nu avem destule depozite frigorifice, suntem dependenți de migrația cadrelor sau a populației.”

Recent, întreprinderea a finalizat construcția depozitului frigorific cu o capacitate de 600 de tone cu 2 camere de prerăcire, ceea ce va favoriza în continuare exporturile spre piețele din UE.

#sistemul gable #struguri de masa #afacere

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Dosarul fraudelor de la sanatoriul „Speranța” din Vadul lui Vodă avansează cu pași mici, după ce Curtea de Apel Chișinău a respins recursul Procuraturii și a menținut arestul la domiciliu pentru directoarea instituției, Olga Arseni, directorul adjunct și un intermediar. Decizia, pronunțată pe 1 iulie, confirmă hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, care pe 12 iunie schimbase arestul preventiv în arest la domiciliu pentru 30 de zile.

Procurorii contestă măsura, invocând riscuri de influențare a martorilor, distrugere de probe și obstrucționarea anchetei. Până în prezent, anchetatorii au audiat angajați ai sanatoriului, au ridicat documente contabile și au trimis multiple interpelări către instituții publice. Investigația, spun procurorii, este abia la jumătate, iar volumul de probă ce urmează a fi administrat necesită limitarea libertății acuzaților.

Arseni și complicii săi au fost reținuți pe 27 mai, sub acuzațiile de corupere pasivă, trafic de influență și delapidarea averii străine. Potrivit Centrului Național Anticorupție, directoarea ar fi cerut mită între 10.000 și 40.000 de lei pentru aranjarea licitațiilor publice și pentru a tolera nereguli grave în gestionarea sanatoriului. De asemenea, o parte din plățile făcute de pacienți pentru tratamente balneare nu era trecută în contabilitate, banii fiind deturnați în scopuri personale.