Moldovenii au afaceri de 46 mil. de euro în România. Sunt obligați să declare beneficiarii finali

La sfârșitul lunii iulie curent în România existau 6 522 de companii cu capital moldovenesc, ceea ce reprezintă 2,8% din totalul firmelor cu capital străin care au investit în România, potrivit datelor Oficiul Național al Registrului Comerțului.

Valoarea capitalului subscris al firmelor moldovenești însumează 45,9 mil. de euro. După numărul de companii Republica Moldova a depășit Olanda, care se situează pe primul după valoarea capitalului – 9,3 miliarde de euro. După valoarea capitalului Republica Moldova este devansată de Coreea de Sud, Ucraina și Israel cu câte 81,5 mil. de euro, 98,3 mil. de euro și 64 mil. euro.

Economiștii sunt de părere că numărul de companii fondate de cetățenii moldoveni în România ar fi mult mai mare în condițiile în care foarte mulți dețin cetățenia română și își înființează afaceri în baza actului de identitate românesc.

Oameni de afaceri prosperi în România

Printre cei mai renumiți businessmeni moldoveni, care au investit în România se numără fostul premier Ion Sturza, care a dezvoltat mai multe afaceri de-a lungul anilor, iar în prezent deține magazinul online elefant.ro. De asemenea, Constantin Iavorski fost ministru în Guvernul lui Mircea Druc, care are afaceri în domeniul importului de carburanți, transportului feroviar de mărfuri, producerii de pileți și butoaie. Milionarul Vladimir Jardan, care controlează grupul JLC deține fabrica de lactate Prodlacta de la Brașov. Alți oameni de afaceri renumiți, care au afaceri în România sunt: milionarul Nicolae Ciornîi, vinificatorul Victor Bostan, dar și miliardarul Anatol Stati.

Oficiul Național al Registrului Comerțului reamintește că la data de 01 octombrie 2021, se împlinește termenul de depunere a declarației anuale privind beneficiarii reali ai persoanelor juridice supuse obligației de înregistrare în registrul comerțului, prevăzut la art. 56 alin. (4) din Legea nr. 129/2019 pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, astfel cum a fost modificat prin OUG nr. 43/2021 pentru prelungirea termenului de depunere a declarației anuale privind beneficiarul real al persoanei juridice, prevăzut la art. 56 alin. (4) din Legea nr. 129/2019 pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative.

În cazul în care proprietarii de companii încalcă termenul de depunere a declarației privind beneficiarii finali, aceștia vor fi amendați, iar în cazul dacă în termen de 30 de zile de la data aplicării sancțiunii contravenționale reprezentantul persoanei juridice nu depune declarația privind datele de identificare ale beneficiarilor reali, tribunalul va putea pronunța dizolvarea societății.

#milionar #Afaceri #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

La 30 septembrie 2025, sectorul bancar din Republica Moldova a înregistrat o evoluție robustă, cu active și depozite în creștere, profitabilitate în urcare și indicatori prudențiali situați confortabil peste limitele reglementate, arată datele publicate de Banca Națională a Moldovei, potrivit Băncii Naționale a Moldovei.

Activele totale ale băncilor au ajuns la 181,1 miliarde lei, în creștere cu 6,3% în primele nouă luni ale anului, ceea ce înseamnă un plus de 10,7 miliarde lei. Cea mai mare parte a activelor a fost reprezentată de credite și avansuri la cost amortizat – 54,5% din total (98,6 miliarde lei) –, în condițiile în care componenta de creditare a continuat să se extindă puternic. Soldul brut al creditelor a crescut cu 22,8%, ajungând la 99,2 miliarde lei și reprezentând 54,8% din totalul activelor.

Cele mai dinamice sectoare au fost creditele pentru procurarea sau construcția locuințelor, care au crescut cu 31,3% (până la 24,4 miliarde lei), creditele pentru comerț (+20,1%, până la 20,2 miliarde lei), creditele de consum (+25,1%, până la 18,4 miliarde lei), alte credite (+71,8%) și creditele pentru servicii (+35,6%). Singura categorie în declin a fost cea a împrumuturilor acordate autorităților publice locale, cu o scădere de 14,7%.

Rata creditelor neperformante a urcat ușor, de la unul dintre cele mai scăzute niveluri istorice, până la 4,7%, în timp ce ponderea creditelor expirate s-a redus la 1,4%. Evoluția confirmă o calitate bună a portofoliului de credite, în pofida extinderii accelerate a creditării.

Depozitele au continuat să se majoreze, crescând cu 6,4% în perioada analizată, până la 137,3 miliarde lei. Depozitele persoanelor fizice au avansat cu 8,4%, ajungând la 82,3 miliarde lei, în timp ce depozitele persoanelor juridice au crescut cu 3,6%, până la 54,9 miliarde lei. Depozitele în lei au avut o pondere de 64,8% din total, majorându-se cu peste 6,2 miliarde lei, în timp ce depozitele în valută au constituit 35,2%, cu o creștere de 2 miliarde lei.

Profitul sectorului bancar a însumat 3,4 miliarde lei în primele nouă luni ale anului, în creștere cu 16% față de aceeași perioadă a anului precedent. Majorarea a fost determinată în principal de creșterea veniturilor din dobânzi, care au ajuns la 8,1 miliarde lei (+21,8%), pe fondul intensificării activității de creditare. Rentabilitatea activelor a urcat la 2,5%, iar rentabilitatea capitalului la 15,8%, semnalând un sector eficient și profitabil.

Potrivit BNM, toate băncile au continuat să respecte indicatorii prudențiali de lichiditate. Odată cu intrarea în vigoare a indicatorului de finanțare stabilă netă (NSFR), băncile au raportat un nivel mediu de 170,3%, mult peste limita minimă de 100%. Indicatorul LCR a atins un nivel de 269,7%, semnificativ peste cerințele reglementate, iar principiile lichidității I și III au fost, de asemenea, menținute în limitele stabilite.

Rata fondurilor proprii totale a constituit 25,2%, peste limita minimă de 10%, cu variații între 20,7% și 39,6%, în funcție de bancă. Fondurile proprii au crescut la 24,4 miliarde lei, în special după reflectarea profiturilor și distribuirea dividendelor de către șapte bănci.

Indicatorii privind expunerile mari, expunerile față de persoanele afiliate și poziția dominantă pe piață au fost respectați de ansamblul sectorului, cu o singură excepție: o bancă a depășit limita de 35% atât la cota de active (35,3%), cât și la cea de depozite ale persoanelor fizice (35,7%).