Moldovenii au afaceri de 46 mil. de euro în România. Sunt obligați să declare beneficiarii finali

La sfârșitul lunii iulie curent în România existau 6 522 de companii cu capital moldovenesc, ceea ce reprezintă 2,8% din totalul firmelor cu capital străin care au investit în România, potrivit datelor Oficiul Național al Registrului Comerțului.

Valoarea capitalului subscris al firmelor moldovenești însumează 45,9 mil. de euro. După numărul de companii Republica Moldova a depășit Olanda, care se situează pe primul după valoarea capitalului – 9,3 miliarde de euro. După valoarea capitalului Republica Moldova este devansată de Coreea de Sud, Ucraina și Israel cu câte 81,5 mil. de euro, 98,3 mil. de euro și 64 mil. euro.

Economiștii sunt de părere că numărul de companii fondate de cetățenii moldoveni în România ar fi mult mai mare în condițiile în care foarte mulți dețin cetățenia română și își înființează afaceri în baza actului de identitate românesc.

Oameni de afaceri prosperi în România

Printre cei mai renumiți businessmeni moldoveni, care au investit în România se numără fostul premier Ion Sturza, care a dezvoltat mai multe afaceri de-a lungul anilor, iar în prezent deține magazinul online elefant.ro. De asemenea, Constantin Iavorski fost ministru în Guvernul lui Mircea Druc, care are afaceri în domeniul importului de carburanți, transportului feroviar de mărfuri, producerii de pileți și butoaie. Milionarul Vladimir Jardan, care controlează grupul JLC deține fabrica de lactate Prodlacta de la Brașov. Alți oameni de afaceri renumiți, care au afaceri în România sunt: milionarul Nicolae Ciornîi, vinificatorul Victor Bostan, dar și miliardarul Anatol Stati.

Oficiul Național al Registrului Comerțului reamintește că la data de 01 octombrie 2021, se împlinește termenul de depunere a declarației anuale privind beneficiarii reali ai persoanelor juridice supuse obligației de înregistrare în registrul comerțului, prevăzut la art. 56 alin. (4) din Legea nr. 129/2019 pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, astfel cum a fost modificat prin OUG nr. 43/2021 pentru prelungirea termenului de depunere a declarației anuale privind beneficiarul real al persoanei juridice, prevăzut la art. 56 alin. (4) din Legea nr. 129/2019 pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative.

În cazul în care proprietarii de companii încalcă termenul de depunere a declarației privind beneficiarii finali, aceștia vor fi amendați, iar în cazul dacă în termen de 30 de zile de la data aplicării sancțiunii contravenționale reprezentantul persoanei juridice nu depune declarația privind datele de identificare ale beneficiarilor reali, tribunalul va putea pronunța dizolvarea societății.

#milionar #Afaceri #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Statele Unite ale Americii susțin pe deplin inițiativa Uniunii Europene privind utilizarea activelor rusești înghețate pentru sprijinirea Ucrainei și intensificarea presiunii asupra Moscovei. Informația a fost confirmată de o sursă a agenției Reuters, familiarizată cu discuțiile dintre Washington și Bruxelles.

Potrivit sursei, administrația americană consideră că măsura ar consolida eforturile comune ale Occidentului de a sancționa Federația Rusă și de a asigura finanțarea pe termen lung a apărării Ucrainei. În același timp, Washingtonul continuă să analizeze consecințele sancțiunilor recente impuse de președintele Donald Trump împotriva giganților energetici „Rosneft” și „Lukoil”. „Există încă măsuri pe care le putem adopta pentru a spori presiunea”, a declarat oficialul citat de Reuters.

După declanșarea invaziei ruse în Ucraina, statele occidentale au înghețat active ale Băncii Centrale a Rusiei în valoare de peste 200 miliarde de euro, dintre care aproximativ 190 miliarde se află în depozitarul belgian Euroclear. Ucraina beneficiază deja de dobânzile generate de aceste fonduri.

Comisia Europeană a elaborat un plan care ar permite guvernelor din statele membre ale UE să utilizeze o parte semnificativă a acestor active fără confiscarea lor formală. Proiectul prevede acordarea Ucrainei a unui „credit de reparații” în valoare de circa 140 miliarde de euro, garantat cu activele Băncii Centrale a Rusiei. Fondurile ar urma să fie direcționate către finanțarea Forțelor Armate Ucrainene, iar rambursarea creditului ar urma să se facă după încheierea războiului.

Belgia, pe teritoriul căreia se află cea mai mare parte a activelor înghețate, și-a exprimat în repetate rânduri îngrijorarea că folosirea extinsă a acestor bani ar putea atrage acțiuni judiciare, ar genera obligații financiare pentru guvernele europene, ar slăbi moneda euro și ar afecta încrederea în stabilitatea sistemului financiar al Uniunii Europene.

Pe 20 octombrie, agenția Bloomberg relata că Washingtonul refuzase inițial să participe la planul european de extindere a utilizării activelor rusești înghețate, invocând riscuri pentru stabilitatea piețelor financiare globale. Totuși, în contextul actual, SUA par să-și fi revizuit poziția, oferind sprijin total inițiativei Bruxellesului.

În prezent, adoptarea finală a planului este așteptată până în luna decembrie, când liderii europeni urmează să aprobe pachetul financiar destinat Ucrainei și mecanismul de garantare prin activele rusești înghețate.