Moldovenii - cu buzunarele goale, pantalonii rupți și cu cel mai mic cost al vieții din Europa

La costul vieții, Republica Moldova figurează, în anul 2021, pe penultimul loc în Europa, pe locul 41 din 40 state europene și pe locul 123 din 139 de state analizate pe site-ul numbeo.com. Cu un index de 30,35 ne plasăm între Ucraina (30,71) și Bosnia și Herțegovina (27,05). La nivel mondial ne situăm între Nigeria (30,49) și Paraguay (30,20).

Din perspectivă mondială, ne plasăm pe locul 123, iar numbeo.com zice că la noi se trăiește ceva mai ieftin decât în Belarus (index 30,89), Ucraina (30,71) sau Nigeria (30,49), dar mai scump decât în Georgia (30,18), Azerbaidjan (29,73), Egypt (29,52).

Clasamentul și poziționarea relativă pleacă de la costurile din viața reală consemnate la alimente de bază, costul locuințelor, chirii, utilități, transport, haine, activități recreative etc. plus salariile nete raportate de un număr considerat a fi suficient de mare de contributori, datele fiind prelucrate de cel mai mare site de profil din lume.

La capitolul chirie, indicele este e 8,70 printre cele mai mici (locul 24). Nivelul prețurilor au plasat Republica Moldova pe locul 6 cu un indice de 24,96. Prețurile din restaurante, arată numbeo, statistic sunt mici – locul 42 cu un indice de 27,10. Puterea de cumpărare în Republica este relativ mică, ,în condițiile în care țara are un indice de 33,43 și s-a clasat pe locul 63.

Astfel, ajungem să fim în poziția neașteptată de țară din Europa cu cel mai mic cost al vieții, deși nu avem cele mai mici prețuri. Dincolo de gradul inerent de aproximare și relevanța diminuată pentru medie de o repartiție cam inegală a veniturilor față de alte state europene, este o configurație la care ar trebui să luăm aminte pentru a vedea dacă reușim să o păstrăm pe viitor.

Bunăstarea precară a populației se manifestă și printr-un nivel înalt al sărăciei. În prezent, peste ¼ din populația țării trăiește sub pragul sărăciei, iar Republica Moldova are una dintre cele mai înalte rate ale sărăciei printre statele europene

Un studiu al „GfK Purchasing Power Europe 2021” arată că moldovenii înregistrează cel mai mic venit pe cap de locuitor de 1 892 de euro pe cap de locuitor, ceea ce reprezintă mai puțin de 13% din media europeană.

#cost #chirie #Restaurante

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Mai multe companii-fanion ale Europei – între care constructorul auto Mercedes-Benz și grupul de lux LVMH – conduc o campanie corporativă menită să îmblânzească răspunsul Bruxelles-ului la noile amenințări comerciale lansate de Donald Trump, scrie Bloomberg. Executivi ai unor grupuri din industria auto, bunuri de lux și băuturi spirtoase au avut întâlniri neoficiale cu oficiali americani și au presat capitalele europene să ajungă rapid la un acord pentru a evita o escaladare tarifară.

Potrivit surselor citate, lobby-ul include solicitarea de a scoate produse-simbol ale Statelor Unite – precum bourbonul – de pe lista de exporturi vizate de represaliile Uniunii Europene, în speranța că Washingtonul va renunța la taxele anunțate de până la 50 % pe automobile și metale. Miza este deadline-ul din 9 iulie, dată la care Casa Albă ar putea oficializa noile tarife.

Comisia Europeană a pregătit o listă de contramăsuri ce ar putea taxa exporturi americane în valoare de circa 95 miliarde EUR, însă presiunile unor state membre și ale marilor grupuri industriale ar putea reduce pachetul de răspuns cu până la 70 miliarde EUR, spun sursele Bloomberg.

Industria europeană, îngrijorată de pierderile de piață și marjele tot mai subțiri pe piața americană, militează deschis – dar și pe canale diplomatice discrete – pentru un compromis rapid care să evite un nou război comercial transatlantic. Dacă negocierile eșuează, Bruxelles-ul ar putea activa setul de tarife de represalii chiar din luna august, lovind exporturi americane de agricultură, băuturi spirtoase și produse industriale.

De partea cealaltă, Trump susține că noile taxe sunt menite să „echilibreze” relațiile comerciale și să stimuleze producția în SUA, însă analiștii avertizează că un ciclu de tarife și contra-tarife ar afecta lanțuri de aprovizionare de miliarde și ar pune presiune pe creșterea economică de ambele părți ale Atlanticului.

Decizia finală a UE va depinde de rezultatul negocierilor de ultim moment, dar lobby-ul corporativ arată cât de mult cântărește sectorul privat în conturarea politicilor comerciale europene, atunci când locurile de muncă și profitabilitatea sunt puse în joc.