Moldovenii cu pașaport românesc, fără vize în SUA

Moldovenii cu cetățenie română vor putea călători fără vize în SUA începând cu 31 martie 2025

România a fost oficial acceptată în programul Visa Waiver al Statelor Unite, ceea ce înseamnă că cetățenii români vor putea călători fără vize în SUA, a anunțat ambasadoarea americană la București, Kathleen Kavalec. Decizia marchează un moment istoric pentru România și deschide noi oportunități pentru cetățenii săi, inclusiv moldovenii cu cetățenie română.

Ambasadorul României în Statele Unite, Andrei Muraru, a precizat că vizele vor fi eliminate oficial începând cu 31 martie 2025. „Această decizie arată cât de puternică a devenit legătura dintre România și SUA și aduce beneficii certe economice și de securitate pentru ambele state”, a declarat Muraru.

Documentele oficiale privind aderarea României la programul Visa Waiver au fost semnate la sediul Homeland Security, în prezența lui Muraru și a secretarului american pentru Securitate Internă, Alejandro Mayorkas.

Deși vizele vor fi eliminate, cei care vor dori să călătorească în SUA vor avea nevoie de o autorizare electronică prin sistemul ESTA (Electronic System for Travel Authorization). Costul acestei autorizații este de 21 de dolari, iar aceasta va fi valabilă timp de doi ani, permițând intrări multiple în SUA pentru perioade de până la 90 de zile, destinate turismului sau afacerilor.

Decizia Statelor Unite simplifică semnificativ procesul pentru cetățenii români, eliminând nevoia unui interviu și a unei taxe ridicate, facilitând astfel călătoriile și dezvoltarea relațiilor economice și culturale dintre cele două țări.

#viză #moldoveni #SUA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.