La peste trei decenii de la prăbușirea URSS, sute de mii de români născuți în Republica Moldova s-au stabilit în România, redobândindu-și cetățenia română pe baza faptului că părinții sau bunicii lor s-au născut în România Mare, iar actele le-au fost anulate abuziv de regimul sovietic. Mulți dintre aceștia și-au stabilit domiciliul la prieteni sau cunoscuți, neavând inițial o locuință proprie, scrie digi24.ro.
Situația s-a schimbat radical după adoptarea, în 2023, a noii legi privind evidența și actele de identitate ale cetățenilor români, care a dus la anularea în masă a buletinelor. Potrivit datelor oficiale furnizate pentru Digi24.ro, 162.036 de cărți de identitate au fost anulate între 2023 și sfârșitul anului 2025, iar peste 100.000 dintre acestea aparțineau românilor născuți în Republica Moldova.
Pentru mulți dintre cei afectați, situația a fost descrisă ca fiind absurdă și umilitoare. Oamenii au aflat că buletinul lor este „ilegal” fie la controale rutiere, fie când au solicitat cazier judiciar sau chiar la frontieră. Unul dintre cazuri relatează cum un bărbat aflat într-un autocar pe ruta București–Chișinău a fost oprit la graniță și informat că nu poate continua drumul deoarece actul său de identitate nu mai este valabil, fiind nevoit să se întoarcă în Capitală.
Mulți spun că nu li s-a oferit nici măcar un proces-verbal la ridicarea documentelor și că au fost tratați cu suspiciune, unii folosind termenul dur de „suboameni” pentru a descrie experiența.
Conform Direcției Generale pentru Evidența Persoanelor, din totalul buletinelor anulate: 66% aparțineau persoanelor născute în Republica Moldova, 17% – persoane născute în România, 12% – persoane născute în Ucraina și câte 1% – persoane născute în Italia, Germania, Marea Britanie, Franța, Federația Rusă și Spania.
Astfel, românii născuți în Republica Moldova reprezintă, de departe, categoria cea mai afectată de noile prevederi.
Autoritățile române susțin că legea a fost modificată pentru a combate situațiile în care zeci de mii de persoane figurau cu domiciliul la aceeași adresă. În unele cazuri, la o singură adresă din București erau înregistrate peste 20.000 de persoane. Noua legislație prevede că nu poate fi înscris un domiciliu într-un act de identitate dacă la aceeași adresă sunt înregistrate mai mult de 10 persoane.
În urma sesizărilor sau a verificărilor din oficiu, poliția efectuează controale în teren, iar dacă se constată că persoana nu mai locuiește la adresa declarată, mențiunea de domiciliu este anulată, buletinul devenind nevalabil.
Autoritățile precizează că anularea domiciliului nu afectează cetățenia română, însă persoanele rămase fără buletin sunt obligate să reia procedura de obținere a unui nou act de identitate. Până în prezent, aproximativ 20% dintre cei afectați și-au refăcut deja buletinele, în condițiile prevăzute de lege.
Guvernul României a avertizat, încă din 2023, că legea riscă să afecteze dreptul fundamental la stabilirea domiciliului, considerând măsura disproporționată. Cu toate acestea, actul normativ a fost adoptat, iar efectele sale au lovit în special comunitatea românilor originari din Republica Moldova.
Între timp, autoritățile au demarat și operațiuni ample de verificare, inclusiv percheziții și controale la adrese unde figurează cetățeni din Republica Moldova, Ucraina și Federația Rusă, într-un efort declarat de a combate rețelele de obținere frauduloasă a actelor de identitate.
Cazul a deschis o dezbatere amplă despre proporționalitatea legii, modul de aplicare și impactul asupra zecilor de mii de români care, deși cetățeni cu acte în regulă, s-au trezit peste noapte fără un document esențial pentru viața de zi cu zi.
