Moldovenii fug cu banii în cărămizi! Dubai, destinația preferată

Chiar dacă Moldova nu se numără printre țările bogate ale lumii, unii dintre cetățeni nu se sfiesc să investească în proprietăți de lux în cele mai scumpe orașe globale. Potrivit datelor publicate pe platforma Atlasul Offshore, moldovenii dețineau în 2019 imobile offshore în valoare de aproximativ 0,021% din PIB-ul țării, în orașe precum Dubai, Londra, Paris și Côte d’Azur.

În total, valoarea acestor investiții se ridica la aproximativ 0,02 miliarde dolari (20 milioane USD), iar principalele destinații alese sunt:

Dubai: cu un total de 0,012 miliarde USD în imobile, adică 0,109% din PIB-ul Moldovei, rămâne cea mai atractivă locație pentru moldovenii cu bani.

Londra: moldovenii au investit aici 0,0055 miliarde USD (0,046% din PIB).

Côte d’Azur: regiunea de pe coasta franceză atrage de asemenea investitori moldoveni, cu 0,0045 miliarde USD (0,038% din PIB).

Paris: deține o parte mai modestă, cu 0,0017 miliarde USD, echivalentul a 0,015% din PIB.

În schimb, moldovenii nu dețin proprietăți raportate în orașe precum Amsterdam, Oslo sau Singapore, conform acelorași date.

Aceste cifre arată o realitate mai puțin vizibilă din interiorul țării: o parte din capitalul moldovenesc, în loc să fie investit în economia națională, este direcționat către piețele imobiliare internaționale, în special în zone cu un nivel ridicat de opacitate sau prestigiu.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#imobil #Dubai #moldoveni

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Revizuirea cheltuielilor bugetare va deveni obligatorie, sistematică și cuantificabilă, potrivit unei noi metodologii elaborate de Ministerul Finanțelor și supusă consultărilor publice, care stabilește termene clare și ținte de economii de până la 20% din cheltuieli în anumite domenii.

Proiectul de ordin aprobă Metodologia privind procesul de revizuire a cheltuielilor bugetare, document care instituie un mecanism permanent de analiză a modului în care sunt utilizați banii publici. Conform notei de fundamentare, procesul va fi aplicat începând cu 1 ianuarie 2026 și va trebui realizat cel puțin o dată la 7 ani pentru fiecare sector bugetar.

Metodologia prevede un calendar strict. Până la 1 iunie, Ministerul Finanțelor va prezenta Guvernului tematicile de revizuire, iar până la 10 iunie acestea trebuie aprobate. Grupurile de lucru vor avea termen până la 10 noiembrie pentru elaborarea raportului de revizuire, iar până la 31 decembrie Guvernul urmează să aprobe rezultatele și măsurile de eficientizare. Publicarea acestora este programată pentru 5 ianuarie, iar includerea în politicile bugetar-fiscale trebuie realizată până la 15 aprilie.

Documentul introduce și ținte concrete de economii. Exemplele incluse în metodologie arată că pot fi stabilite obiective precum reducerea cheltuielilor bugetului public național cu 20% în următorii 4 ani, economii reale de 3% anual la cheltuielile bugetului de stat sau de 5% anual la bugetul asigurărilor sociale. În alte cazuri, se propune reducerea cheltuielilor cu 500 milioane lei anual pentru a crea spațiu bugetar destinat reformei salariale sau identificarea unor economii de până la 10% din portofoliul de cheltuieli pentru sănătate într-un an și 5% pentru următorii 5 ani.

Metodologia stabilește că analiza se va face pe două niveluri: o evaluare inițială a tuturor subprogramelor și o analiză aprofundată a celor cu cheltuieli mari, creșteri semnificative sau indicii de ineficiență. Indicatorii vor fi examinați pe o perioadă de cel puțin 5 ani, iar comparațiile vor putea fi realizate atât la nivel național, cât și internațional.

Nota de fundamentare arată că proiectul nu necesită alocări bugetare suplimentare pentru implementare și nu implică modificări structurale ale administrației publice. Totuși, autoritățile centrale vor trebui să instituie mecanisme de control intern managerial aferente revizuirii cheltuielilor și să instruiască personalul implicat în acest proces.

Prin noul cadru, Guvernul va aproba anual tematicile de analiză și va stabili autoritățile responsabile și termenele de implementare a măsurilor de eficientizare. Economiile identificate vor putea fi redistribuite către priorități strategice sau utilizate pentru reducerea deficitului bugetar, crearea de spațiu fiscal ori finanțarea reformelor.