Moldovenii fug cu banii în cărămizi! Dubai, destinația preferată

Chiar dacă Moldova nu se numără printre țările bogate ale lumii, unii dintre cetățeni nu se sfiesc să investească în proprietăți de lux în cele mai scumpe orașe globale. Potrivit datelor publicate pe platforma Atlasul Offshore, moldovenii dețineau în 2019 imobile offshore în valoare de aproximativ 0,021% din PIB-ul țării, în orașe precum Dubai, Londra, Paris și Côte d’Azur.

În total, valoarea acestor investiții se ridica la aproximativ 0,02 miliarde dolari (20 milioane USD), iar principalele destinații alese sunt:

Dubai: cu un total de 0,012 miliarde USD în imobile, adică 0,109% din PIB-ul Moldovei, rămâne cea mai atractivă locație pentru moldovenii cu bani.

Londra: moldovenii au investit aici 0,0055 miliarde USD (0,046% din PIB).

Côte d’Azur: regiunea de pe coasta franceză atrage de asemenea investitori moldoveni, cu 0,0045 miliarde USD (0,038% din PIB).

Paris: deține o parte mai modestă, cu 0,0017 miliarde USD, echivalentul a 0,015% din PIB.

În schimb, moldovenii nu dețin proprietăți raportate în orașe precum Amsterdam, Oslo sau Singapore, conform acelorași date.

Aceste cifre arată o realitate mai puțin vizibilă din interiorul țării: o parte din capitalul moldovenesc, în loc să fie investit în economia națională, este direcționat către piețele imobiliare internaționale, în special în zone cu un nivel ridicat de opacitate sau prestigiu.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#imobil #Dubai #moldoveni

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.