Moldovenii milionari cu afaceri fabuloase peste Prut. Cei companii au?

Moldovenii aveau 7 363 de companii peste Prut la sfârșitul lunii iulie, cu un capital de 66,7 milioane de euro, arată datele Camerei Registrului și Comerțului din România.

Doar în luna iulie, moldovenii și-au înființat 21 de companii peste Prut situându-se pe locul 12 în clasamentul companiilor străine înființate. Valoare capitalului subscris a însumat 12 milioane de euro.

Cea mai mari companie fondată de un moldovean în România este INVESTMENT ADH INT SRL (2,5 milioane de euro capitalul social) de la Suceava controlată de Teodor Haucă, fost senator PD de Rădăuți în perioada 1996-2000 și care controlează unul dintre cei mai mari producători de medicamente din Republica Moldova Balkan Pharmaceuticals prin intermediul fiului său Alin Haucă.

Fostul senator, declara anterior că intenționează să construiască la Iași și un proiect imobiliar de amploare, cu 60 de imobile pe un teren de 12 hectare în zona Nicolina.

O altă companie fondată de un moldovean este P & K COMPANY S.R.L. de la Iași cu un capital social de 418 mii de euro. Domeniul de activitate este management şi de consultanţă în management. Anul trecut a avut o cifră de afaceri de peste 100 de mii de euro și un profit de 45,5 mii de euro.

Alte două companii Bucovina S.A de la Suceava și Jardi R.M de la Brașov din domeniul lactatelor sunt controlate de milionarul moldovean Vladimir Jardan. Vladimir Jardan împreună cu familia sa, controlează mai multe companii din domeniul lactatelor din Moldova, România, Ucraina, Kazahstan și Germania.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#milionari #companii #moldoveni

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În anul 2024, veniturile disponibile ale populației din Republica Moldova au constituit în medie 5 283,8 lei lunar per persoană, în creștere cu 7,5% față de 2023, potrivit datelor oficiale. Ajustate la inflație, veniturile reale s-au majorat cu 2,7%, însă decalajele dintre mediul urban și cel rural rămân semnificative, potrivit datelor Biroului Național de Statistică.

Cea mai importantă sursă de venit rămâne activitatea salarială, cu o pondere de 55,8%, urmată de prestațiile sociale – 20,9%. Veniturile din activități pe cont propriu au contribuit cu 10,1%, iar transferurile din afara țării, deși încă semnificative (10,2%), au înregistrat o scădere de 0,9 puncte procentuale față de anul precedent.

Venitul lunar mediu în urban a fost cu 2 536,8 lei mai mare decât în rural, adică de 1,6 ori mai mare. În mediul urban, salariile contribuie cu 65% la veniturile totale, iar în rural – doar cu 44,4%. Gospodăriile din sate sunt mult mai dependente de activitatea agricolă (11,1%) și transferurile din străinătate (12,8%), față de 8,1% în urban.

Venitul mediu pe persoană scade odată cu creșterea numărului de membri ai gospodăriei. O persoană care locuiește singură dispune de 6 190,6 lei/lună, în timp ce într-o gospodărie cu 5 persoane și mai multe, suma scade la 3 367,7 lei/persoană.

Cheltuielile de consum au fost în medie de 4 407 lei/persoană/lună, în creștere cu 3,7% față de 2023, dar în termeni reali, populația a cheltuit cu 0,9% mai puțin. Cele mai mari cheltuieli s-au înregistrat pentru: produse alimentare și băuturi nealcoolice – 39,9%, locuință, apă, electricitate și gaze – 17,2% și îmbrăcăminte și încălțăminte – 7,7%.

Cheltuielile din urban au fost, în medie, de 5 611,6 lei/persoană, cu 2 132,6 lei mai mari decât în rural. Locuitorii urbani cheltuie mai mult pentru transport, sănătate, educație, cultură și restaurante, în timp ce cei din rural alocă mai mult pentru hrană (46,6%) și utilități (19,2%).

Cheltuielile în natură sunt mai frecvente în gospodăriile rurale (10,3% din total), reflectând autoconsumul din agricultură și ajutoarele primite.

În 2024, 10,8% din populație a cheltuit peste 10% din buget pentru sănătate (15,5% în urban și 7,2% în rural). Totodată, 11,4% din populație a alocat peste 30% din venitul disponibil pentru întreținerea locuinței – în scădere față de 13,6% în 2023.